Impactul crizei îngrășămintelor asupra producției alimentare globale
Interruperea livrărilor de îngrășăminte din cauza conflictului din Iran ar putea duce la pierderea a până la 10 miliarde de mese pe săptămână la nivel global, afectând în mod special țările sărace, conform directorului executiv al companiei Yara, Svein Tore Holsether. Ostilitățile din Golful Persic, care blochează transporturile prin Strâmtoarea Ormuz, pun în pericol producția globală de alimente.
Scăderea producției agricole
Holsether a subliniat că, în prezent, aproximativ o jumătate de milion de tone de îngrășăminte pe bază de azot nu sunt produse la nivel global, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra producției de alimente. Utilizarea redusă a acestor îngrășăminte ar putea reduce randamentele culturilor cu până la 50% încă din primul sezon. Regiunile cele mai afectate vor fi Asia, Asia de Sud-Est, Africa și America Latină.
Provocările fermierilor
Fermierii se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv creșterea costurilor la energie și îngrășăminte, fără o corespondență în creșterea prețurilor produselor agricole. Holsether a avertizat că acest dezechilibru economic ar putea afecta grav securitatea alimentară.
Consecințele asupra populației vulnerabile
Organizația Națiunilor Unite estimează că o treime din îngrășămintele mondiale tranzitează, în mod normal, Strâmtoarea Ormuz, iar prețurile acestora au crescut cu 80% de la începutul conflictului. În cazul în care competiția pentru alimente se intensifică, țările bogate ar putea să-și asigure resursele, lăsând țările în dezvoltare într-o situație precară.
Programul Alimentar Mondial al ONU estimează că efectele combinate ale conflictului din Orientul Mijlociu ar putea duce la o creștere cu 45 de milioane a numărului de oameni care se confruntă cu foamete severă până în 2026. În Asia și Pacific, insecuritatea alimentară ar putea crește cu 24%, ceea ce reprezintă cea mai mare creștere relativă dintre toate regiunile.
Concluzie
Criza îngrășămintelor generată de conflictul din Orientul Mijlociu are potențialul de a agrava insecuritatea alimentară globală, afectând în mod disproporționat țările sărace și vulnerabile, cu implicații grave pentru producția agricolă și accesibilitatea alimentelor.
