România și risipa alimentară
România pierde anual peste 3,4 milioane de tone de hrană, conform Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). Această risipă are un impact semnificativ asupra mediului, economiei și comunităților vulnerabile.
Impactul asupra mediului
Reducerea risipei alimentare contribuie la protejarea mediului, deoarece aruncarea alimentelor implică irosirea resurselor utilizate în procesul de producție, inclusiv apă, sol, energie și muncă. Prin prevenirea pierderilor alimentare, se reduce poluarea și se protejează mediul înconjurător.
Paradoxul social al risipei alimentare
Aproape 3,4 milioane de tone de hrană sunt risipite anual în România, în timp ce multe comunități se confruntă cu lipsa alimentelor. Peste 27% din populația României se află în risc de sărăcie și excluziune socială, evidențiind o inegalitate cruntă în accesul la resurse alimentare.
Beneficiile economice ale reducerii risipei
Reducerea risipei alimentare poate genera beneficii economice semnificative, contribuind la crearea unor sisteme mai eficiente și la optimizarea lanțului agroalimentar. Legea 217/2016, modificată prin Legea 49/2024, permite operatorilor economici să doneze alimente către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilități fiscale.
Soluții pentru reducerea risipei alimentare
Specialiștii recomandă ca reducerea risipei să înceapă la nivel individual, prin organizarea eficientă a alimentelor și planificarea cumpărăturilor. Printre soluțiile recomandate se numără:
- Organizarea alimentelor după principiul FIFO („primul intrat, primul ieșit”)
- Înțelegerea diferenței dintre „A se consuma până la” și „A se consuma de preferință înainte de”
- Evitați cumpărăturile în exces.
Concluzie
Reducerea risipei alimentare în România nu doar că sprijină mediul, ci și îmbunătățește echitatea socială și eficiența economică, având potențialul de a transforma complet modul în care gestionăm resursele alimentare.
