Impactul crizei îngrășămintelor asupra prețurilor alimentelor în Europa
La mai bine de două luni de la începutul războiului din Iran, supermarketurile europene nu au resimțit încă o creștere a prețurilor alimentelor. Totuși, această situație se va schimba pe măsură ce costurile îngrășămintelor și combustibilului se vor reflecta în producția agricolă pentru anul următor. Procesul prin care războiul din Iran va influența prețul alimentelor se desfășoară în trei etape: gazul natural este utilizat pentru producerea îngrășămintelor, care sunt apoi folosite în agricultură pentru a genera alimente. Fiecare etapă durează câteva săptămâni, iar ciclul se finalizează în câteva luni.
„Cea mai mare parte a alimentelor disponibile acum în supermarketuri a fost produsă cu resurse achiziționate înainte de criza actuală”, a explicat David Laborde, lider al Diviziei de Economie Agroalimentară a FAO. Deși Europa produce îngrășăminte pe bază de azot, aceasta depinde de importurile de gaze naturale. Creșterile prețurilor gazelor naturale, cauzate de crizele din Golful Persic, determină, de asemenea, scumpirea îngrășămintelor.
Scumpirea alimentelor și recoltele viitoare
De la închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile gazelor naturale au crescut cu 59%, iar îngrășămintele cu până la 50%. Europenii vor simți inițial scumpirea combustibilului la finalul verii, în timp ce impactul crizei de îngrășăminte se va resimți mai târziu.
Fermierii europeni au avut noroc în primăvara acestui an, având rezerve de îngrășăminte achiziționate anterior. Totuși, norocul lor nu va dura. Deși prețul grâului a rămas constant, costul îngrășămintelor a crescut semnificativ. Unii agricultori reduc cantitatea de azot folosită, iar alții aleg culturi care necesită mai puține îngrășăminte. Aceste decizii vor conduce la recolte mai mici în 2027 și, implicit, la prețuri mai mari pentru consumatori.
Provocări pentru fermierii din diverse țări
În Irlanda, industria îngrășămintelor este aproape inexistentă, iar 90% din terenurile agricole necesită azot pe parcursul sezonului. Fermierii irlandezi, care încep achizițiile de îngrășăminte în februarie și continuă până în septembrie, trebuie să cumpere la prețuri ridicate fără a avea rezerve. În Suedia, Federația Națională a Fermelor estimează pierderi de 160 de milioane de euro din cauza crizei.
Comisia Europeană a implementat un pachet de măsuri pentru a reduce costurile și a relaxat normele privind ajutoarele de stat pentru fermieri. Totuși, soluțiile nu vor aborda problemele pe termen scurt, iar planul de acțiune privind îngrășămintele, care va fi dezvăluit pe 19 mai, se bazează pe patru piloni: reducerea dependenței de importuri, stimularea producției interne, promovarea alternativelor cu emisii reduse de carbon și sprijinirea fermierilor pentru utilizarea mai redusă a îngrășămintelor.
Consecințele crizei globale a îngrășămintelor
Aproximativ 70% dintre fermierii americani nu își permit să achiziționeze întreaga cantitate de îngrășăminte necesare, iar Departamentul Agriculturii din SUA prognozează cele mai mici recolte de grâu din 1919 până în prezent. De asemenea, țări precum Brazilia și Etiopia se confruntă cu probleme severe legate de lipsa îngrășămintelor. Criza se agravează și datorită suspendării exporturilor de îngrășăminte din China.
Programul Alimentar Mondial al ONU avertizează că 45 de milioane de oameni ar putea experimenta insecuritate alimentară gravă dacă războiul din Iran continuă. Această criză nu este similară cu șocul provocat de războiul din Ucraina, ci se dezvoltă lent, dar cu siguranță va avea un impact semnificativ asupra securității alimentare globale.
Concluzie
Criza îngrășămintelor, amplificată de conflicte geopolitice și decizii comerciale, va avea consecințe severe asupra prețurilor alimentelor și securității alimentare în Europa și nu numai, afectând milioane de oameni în următorii ani.
