Contextul PNRR și întârzierile reformelor
România se află în ultimele luni ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care ar fi trebuit să primească peste 20 de miliarde de euro. Până în prezent, a încasat doar jumătate din această sumă, restul fiind blocat din cauza reformelor care nu au consens politic. Printre acestea se numără noua lege a salarizării, discutată încă din 2023, și Codul Urbanismului, care este blocat în Parlament de trei ani.
Pierderi financiare iminente
Planul Național de Redresare și Reziliență se încheie în luna august, iar România riscă să piardă până la 15 miliarde de euro în penalități din cauza proiectelor și reformelor neîndeplinite. Suma pe care România o mai poate încasă din PNRR este de aproximativ 13 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că riscă să piardă mai mult decât poate câștiga.
Codul Urbanismului – o lege esențială blocată
Codul Urbanismului, o lege vitală pentru organizarea autorizării construcțiilor, este în continuare neaprobat. Deși autoritățile s-au angajat să finalizeze această lege în prima parte a anului 2023, proiectul a fost înregistrat în Parlament pe 10 aprilie 2023 și a fost adoptat pe 12 iunie, dar nu a avansat la Camera Deputaților din iunie 2023. Conform raportului Ministerului Fondurilor Europene, pentru adoptarea acestei legi este necesar un acord politic.
Noua lege a salarizării – întârzieri și negocieri
Noua lege a salarizării, menită să corecteze inechitățile din sectorul bugetar, nu este încă finalizată. Deși termenul inițial pentru adoptare era luna iunie 2023, partidele politice nu au reușit să ajungă la un consens. Proiectul este acum negociat cu medierea președinției, iar premierul interimar a declarat că se speră la un acord în zilele următoare.
Modernizarea vămilor și reforma companiilor de stat
O altă reformă întârziată este modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice, care înregistrează întârzieri față de calendarul propus. De asemenea, reforma companiilor de stat, care prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii din domeniul energiei și transporturilor, așteaptă să fie finalizată, iar autoritățile de la București așteaptă evaluarea Comisiei Europene cu privire la măsurile propuse.
Stadiul fondurilor PNRR
România a putut beneficia inițial de 29,2 miliarde de euro prin PNRR, dar valoarea totală a fost redusă la aproximativ 21,4 miliarde de euro. Până la sfârșitul anului trecut, România a încasat puțin peste 10 miliarde de euro, iar recent Comisia Europeană a aprobat o nouă cerere de plată în valoare de 2,6 miliarde de euro.
Concluzie
Întârzierile în adoptarea reformelor esențiale amenință nu doar absorbția fondurilor europene, ci și stabilitatea financiară a României, subliniind necesitatea urgentă de consens politic și acțiune eficientă din partea autorităților.
