Creșterea veniturilor fermierilor până în 2035
Veniturile fermierilor la nivel global ar putea înregistra o creștere de aproximativ 9% până în 2035, datorită creșterii productivității și cererii crescânde de alimente. Această perspectivă optimistă este însă amenințată de riscuri semnificative, inclusiv conflicte geopolitice, volatilitatea piețelor și costurile ridicate ale energiei și îngrășămintelor, care pot influența producția agricolă și pot afecta securitatea alimentară, conform unui raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Producția și cererea globală de produse agricole
Raportul „OECD-FAO Agricultural Outlook 2026-2035” estimează o creștere de aproximativ 14% a producției globale de produse agricole și pescărești în următorul deceniu, cu o cerere care se preconizează că va avansa cu 13%. Această creștere a cererii va fi determinată în principal de expansiunea populației și de creșterea veniturilor în economiile emergente, deși la un ritm mai lent decât în ultimii zece ani, din cauza încetinirii economiei chineze și a stagnării sau scăderii populației în anumite state dezvoltat.
Productivitatea agricolă și veniturile globale
FAO și OCDE estimează că aproximativ 80% din creșterea producției agricole până în 2035 va proveni din îmbunătățirea randamentelor și din progresele tehnologice, în timp ce doar o mică parte va fi generată prin extinderea suprafețelor cultivate. Venitul agricol brut mediu pe lucrător este așteptat să crească cu 9% la nivel mondial, dar diferențele dintre statele bogate și cele sărace vor rămâne pronunțate. În economiile dezvoltate, productivitatea agricolă depășește 21.000 de dolari pe lucrător, pe când în Africa Subsahariană și Asia de Sud, aceasta se cifrează la aproximativ 930 de dolari pe an, cu perspectiva de a ajunge la doar 1.100 de dolari până în 2035.
Riscuri și vulnerabilități
Raportul subliniază vulnerabilitatea agriculturii globale la șocurile externe. Un scenariu de încetinire economică, cu costuri ridicate ale energiei și îngrășămintelor, ar putea reduce producția agricolă, afectând în special statele cu venituri mici. Utilizarea redusă a îngrășămintelor ar putea diminua producția de cereale, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor alimentelor și la accentuarea insecurității alimentare. Piețele agricole se confruntă cu riscuri sporite din cauza conflictelor geopolitice, fenomenelor meteorologice extreme și perturbărilor comerciale.
Cererea și obiceiurile de consum
Estimările arată că aportul caloric mediu global va crește cu 6% până în 2035, însă această evoluție va fi inegală. Țările cu venituri medii își diversifică alimentația, consumând mai multe produse de origine animală, pește și alimente procesate, în timp ce în țările cu venituri mici, în special în Africa Subsahariană, creșterea consumului de alimente va rămâne insuficientă pentru a elimina foametea și malnutriția. Cererea de carne de pasăre va crește cel mai rapid, în timp ce cererea de carne de vită va avansa mai moderat.
Emisiile de gaze cu efect de seră și eficiența agricolă
FAO și OCDE prognozează o creștere de 6,5% a emisiilor directe de gaze cu efect de seră generate de agricultură până în 2035, majoritatea provenind din sectorul zootehnic. Totuși, creșterea emisiilor va fi mai lentă decât cea a producției agricole, ceea ce indică o eficiență mai mare în acest sector. Investițiile în tehnologie, digitalizare și metode de producție mai eficiente vor fi esențiale pentru creșterea productivității și limitarea impactului asupra mediului.
Impactul comerțului internațional asupra securității alimentare
Se estimează că până în 2035, 22% din totalul caloriilor consumate la nivel mondial vor traversa cel puțin o frontieră internațională, subliniind importanța comerțului internațional în asigurarea securității alimentare. Exporturile agricole vor rămâne concentrate în anumite regiuni, iar multe state din Asia și Africa de Nord vor continua să depindă de importuri pentru a-și satisface necesarul de hrană. Măsurile protecționiste și restricțiile comerciale riscă să amplifice volatilitatea prețurilor și să afecteze accesul la alimente, în special în statele dependente de importuri.
Concluzie
Creșterea estimată a veniturilor fermierilor până în 2035 este amenințată de riscuri semnificative, iar securitatea alimentară globală depinde de gestionarea eficientă a acestor provocări și de investițiile în infrastructură și tehnologii agricole.
