Discrepanțe între inflația raportată de INS și Eurostat
Românii sunt familiarizați cu două cifre lunare privind inflația: una de la Institutul Național de Statistică (INS) și cealaltă de la Eurostat. În luna aprilie 2026, INS a raportat o rată anuală a inflației de 10,7%, în timp ce Eurostat a indicat o inflație de 9,5%, România fiind astfel țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Aceste diferențe nu indică neapărat o eroare, ci se datorează utilizării unor indicatori și metodologii diferite pentru măsurarea prețurilor.
Metodologii diferite pentru calcularea inflației
INS calculează inflația prin IPC (Indicele Prețurilor de Consum), care reflectă consumul rezidenților români, inclusiv cheltuielile realizate în afara țării. În contrast, Eurostat utilizează IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum), care măsoară consumul realizat pe teritoriul României, fără a lua în considerare cetățenia cumpărătorilor. Aceasta este o diferență esențială între cele două metodologii.
Necesitatea unui indice armonizat
IAPC a fost creat pentru a facilita comparabilitatea între economiile statelor membre ale Uniunii Europene. Fără o metodologie unitară, compararea inflației între țări ar deveni dificilă, având în vedere că structura consumului și clasificarea produselor variază de la o țară la alta. Eurostat aplică aceeași metodologie pentru toate statele membre, permițând compararea directă a inflației din România cu cea din alte țări europene.
Structura coșului de consum
Diferențele dintre IPC și IAPC se datorează și structurii coșului de consum utilizat. INS folosește un nomenclator național bazat pe consumul populației din România, cu 54 de grupe de produse alimentare, 112 grupe de produse nealimentare și 50 de categorii de servicii. Pe de altă parte, IAPC utilizează clasificarea europeană ECOICOP, aplicată uniform în toate statele membre.
Colectarea datelor pentru inflație
INS colectează lunar date despre prețuri din 42 de reședințe de județ, 68 de centre statistice și aproximativ 8.000 de unități comerciale. Aceste date sunt agregate pentru calculul indicelui de prețuri, utilizând o metodă statistică de tip Laspeyres.
Utilizarea indicatorilor IPC și IAPC
IPC este utilizat în principal pentru analiza economiei românești, politici interne, indexări și ajustări sociale, în timp ce IAPC este folosit pentru comparații europene și analiza Băncii Centrale Europene (BCE). IPC reflectă mai bine impactul scumpirilor asupra economiei interne, iar IAPC permite compararea României cu alte state europene.
Presiuni inflaționiste și prognoze
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a avertizat asupra creșterii presiunilor inflaționiste, estimând o inflație de 5,5% pentru finalul anului 2026. Factorii care contribuie la menținerea inflației la un nivel ridicat includ creșterea prețurilor la energie, evoluția cotațiilor petrolului și majorările de taxe. Isărescu a menționat riscurile stagflației în Europa, subliniind că România ar putea să nu mai fie cea mai afectată țară de inflație în viitorul apropiat.
În concluzie, diferențele dintre cifrele inflației raportate de INS și Eurostat subliniază importanța înțelegerii metodologiilor utilizate și a contextului economic, având implicații asupra politicilor economice și percepției publice asupra scumpirilor.
