Costurile energetice ridicate ale României
România se confruntă cu unele dintre cele mai mari costuri energetice din Europa în raport cu puterea de cumpărare, în ciuda resurselor sale energetice, cum ar fi hidroenergia ieftină, energia nucleară stabilă, gazele interne și capacitățile regenerabile în expansiune. Această afirmație provine dintr-o analiză a președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Problemele sistemului energetic
Conform analizei, problema nu constă numai în costul producției de energie, ci și în întregul sistem energetic care generează costuri suplimentare. Chisăliță a declarat că România are un sistem care profită de instabilitate, afirmând că „nu doar că energia electrică este scumpă, ci și sistemul a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe seama populației”.
Facturile la energie și costurile disfuncției
Chisăliță subliniază că factura finală pentru energie ar putea fi cu 25-45% mai mică dacă România ar funcționa ca o piață energetică normală, reglementată, predictibilă și concurențială. Analiza arată că, din fiecare 100 de lei plătiți, între 25 și 45 de lei reprezintă „costul disfuncției”.
Resursele energetice ale României
România dispune de hidroenergie cu cost redus, energie nucleară ieftină, gaze naturale interne și surse regenerabile. Totuși, consumatorii suportă costuri generate de volatilitatea regională, lipsa contractelor stabile și concentrarea pieței. Chisăliță afirmă că „România produce relativ ieftin și vinde relativ scump”, evidențiind contradicțiile economice din acest sistem.
Criteriile intervenției statului
Analiza critică intervențiile statului în piața energetică, menționând plafonările, compensările și modificările legislative repetate. Chisăliță susține că intervențiile au fost permanente, imprevizibile și contradictorii, ceea ce a condus la un sistem hibrid care socializează costurile și privatizează volatilitatea.
Problemele structurale ale pieței energetice
Printre problemele identificate se numără proiectele întârziate, investițiile amânate, capacitățile insuficiente, interconectările limitate și birocrația excesivă. Expertul avertizează că ineficiențele sistemului au devenit profitabile pentru anumite grupuri din piață, complicând astfel procesul de reformă.
Concluzie
România plătește nu doar costul energiei, ci și costul unui ecosistem ineficient, ceea ce generează un impact semnificativ asupra consumatorilor. Reformele în sistemul energetic sunt necesare pentru a reduce costurile și a îmbunătăți stabilitatea pieței.
