România pierde termenul pentru transpunerea Directivei privind transparența salarială
România a ratat termenul-limită de 7 iunie pentru transpunerea Directivei (UE) 2023/970, care vizează transparența salarială și reducerea decalajului salarial de gen. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), a declarat că întârzierea se datorează contextului politic intern, Parlamentul nefiind preocupat de transpunerea directivei în condițiile formării unui nou guvern.
Obligațiile companiilor
Directiva impune companiilor cu peste 100 de angajați să justifice public diferențele salariale care depășesc 5% între sexe. În plus, există prevederi pentru companiile mici și mijlocii, cu termene de aplicare începând din 2027 și 2028.
Decalajul salarial real
Chiriac a subliniat că decalajul salarial dintre femei și bărbați este mai mare decât cel raportat oficial, care indică o diferență de 3,6%, comparativ cu media europeană de 12%. Aceasta a menționat că mai mult de 1,3 milioane de femei nu sunt incluse în statisticile oficiale, ceea ce distorsionează imaginea reală a decalajului salarial.
Diferențe în câștigurile salariale
Câștigul salarial mediu brut al bărbaților din România depășește, în medie, cu 398 de lei pe lună salariul femeilor. În sectorul specialiștilor, unde femeile constituie aproape 60% din forța de muncă, diferența anuală ajunge la 20.520 de lei în favoarea bărbaților, conform datelor Institutului Național de Statistică pentru anul 2024.
Decalajul de ocupare
România se confruntă cu un decalaj de ocupare a forței de muncă de gen semnificativ, având al treilea cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană, după Italia și Grecia, cu o diferență de 18 puncte procentuale. Rata de ocupare a femeilor în România este de 54,3%, comparativ cu media europeană de 70,8%.
Obiectivele Directivei
Directiva (UE) 2023/970 urmărește să consolideze principiul egalității de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă prin introducerea unor obligații de transparență salarială pentru angajatori și a mecanismelor necesare pentru identificarea și corectarea diferențelor nejustificate de salarizare.
Consecințele ratării implementării acestei directive pot afecta grav egalitatea de șanse pe piața muncii și pot perpetua inegalitățile existente între sexe în România.
