Revizuirea prognozei economice pentru România
Comisia Europeană a redus estimările de creștere economică pentru România în acest an, previzionând un avans de doar 0,1%, comparativ cu 1,1% estimat anterior în toamna anului trecut. Rata inflației este estimată acum la 7%, în creștere de la un nivel anterior de sub 6%, conform raportului publicat joi de Executivul comunitar.
Previziuni pe termen mediu
Pe termen mediu, se așteaptă ca PIB-ul României să crească cu 2,3% în 2027, iar rata inflației să scadă la 3,7%. Datele Institutului Național de Statistică arată o scădere a PIB-ului în primele trei luni din 2026, cu 0,2% față de trimestrul anterior și cu 1,7% pe seria brută, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Factori care afectează creșterea economică
Scăderea consumului intern este un factor major care influențează creșterea economică. Consolidarea fiscală în curs și inflația ridicată a prețurilor la energie vor duce probabil la o nouă scădere a venitului real disponibil, afectând atât consumul intern, cât și importurile. Indicatorii economici sugerează o deteriorare a încrederii consumatorilor, cu o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern.
Investițiile și încrederea investitorilor
Se preconizează o accelerare a formării brute de capital fix în 2026, cu o redresare a sectorului construcțiilor rezidențiale și o creștere a investițiilor în infrastructura publică. Totuși, riscurile geopolitice și instabilitatea politică internă vor afecta probabil investițiile private în prima parte a anului. O redresare treptată a încrederii investitorilor ar putea susține investițiile străine directe.
Șomaj și salarii
Ocuparea forței de muncă a început să scadă în 2025, iar această tendință se va menține, ducând la o creștere moderată a ratei șomajului până la aproximativ 6,3% în 2026. Înghețarea salariilor din sectorul public va contribui la o încetinire a creșterii remunerației nominale, iar inflația ridicată va reduce costurile unitare reale ale forței de muncă.
Inflația și prețurile la energie
Se estimează că inflația va fi în medie de 7% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, datorită creșterii prețurilor la energie. Măsurile guvernamentale, cum ar fi amânarea liberalizării prețurilor la gaz pentru gospodării, au atenuat parțial această creștere.
Deficitul public și cheltuielile
Deficitul public al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, cu estimări de scădere continuă până la 6,2% în 2026. Se preconizează o creștere a investițiilor publice, în timp ce cheltuielile curente vor scădea. Veniturile vor crește datorită majorărilor de impozite, iar deficitul va ajunge la 5,8% din PIB în 2027.
Concluzie
Revizuirea drastică a prognozelor economice de către Comisia Europeană reflectă provocările cu care se confruntă România, inclusiv scăderea consumului intern și instabilitatea politică, având implicații semnificative asupra dezvoltării economice pe termen scurt și mediu.


