Impactul inflației și deficitului bugetar în România
Inflația, care a ajuns la 10,7%, împreună cu scăderea reală a salariului mediu brut de 5,1% și o micșorare de 0,2% a produsului intern brut, sunt consecințele corectării deficitului bugetar, afirmă economistul Ionuț Dumitru. El compară deficitul bugetar de 9-10% din PIB cu o casă în flăcări: pentru a stinge incendiul, este necesară o acțiune rapidă, dar aceasta poate provoca o inundație, adică efecte negative asupra economiei.
Reducerea impozitelor și deficitul bugetar
Dumitru subliniază că relaxarea presiunii fiscale, adică reducerea taxelor, ar putea avea loc doar atunci când deficitul bugetar va scădea la 3%, o țintă propusă pentru anul 2030. El explică că, până la atingerea acestui obiectiv, nu se pot lua în considerare ajustări fiscale care să facă sistemul mai atractiv pentru antreprenori. Economiștii avertizează că, fără reforme continue și o gestionare prudențială a cheltuielilor, țintele de deficit nu vor putea fi atinse.
Provocări economice și sustenabilitate
Creșterea economică anterioară a fost susținută prin împrumuturi mari, pe care România nu le mai poate permite. Dumitru menționează că o creștere economică sănătoasă necesită echilibre macroeconomice, iar deficitele mari trebuie corectate. El subliniază că nu se pot acumula datorii fără a afecta sustenabilitatea economică pe termen lung.
Posibile creșteri ale pensiilor și salariilor
Bugetul pe 2027 ar putea permite indexarea pensiilor și salariilor, dar acest lucru depinde de condițiile economice. Dumitru consideră că, începând cu 2027, este esențial ca salariile să crească, în timp ce cheltuielile statului trebuie să crească într-un ritm mai lent decât PIB-ul nominal.
Concluzie
În concluzie, România se confruntă cu provocări economice semnificative, iar reducerea impozitelor nu este previzibilă până la atingerea deficitului bugetar de 3%. Aceste condiții economice vor influența în mod direct nivelul pensiilor și salariilor în anii următori.
