Creșterea facturilor la gaze în ianuarie 2026
Facturile la gaze din România ar putea să crească cu până la 30% în ianuarie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului anterior, deși prețul gazelor este plafonat până la 31 martie 2026. Această majorare nu este rezultatul unei scumpiri a gazului, ci se datorează unui consum semnificativ mai ridicat, cauzat de gerul intens și de importurile costisitoare, conform declarațiilor lui Corneliu Bodea, președintele Centrului Român de Energie.
Contextul climatic și impactul asupra consumului
Januarie 2026 a fost cea mai rece lună ianuarie din ultimii nouă ani, contrastând cu ianuarie 2025, care a fost printre cele mai calde înregistrate. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată că România a experimentat unul dintre cele mai tensionate episoade de echilibru între cerere și ofertă în această lună. Consumul de gaze de către clienții racordați la sistemele de distribuție a crescut cu 18%, iar consumul clienților industriali a fost cu 7% mai mare comparativ cu ianuarie 2025.
Importurile și producția internă
În acest context, producția internă a scăzut cu 3%, iar extracția din depozitele subterane a crescut cu 11%, dar nu a fost suficientă pentru a acoperi cererea crescută. În ianuarie 2026, volumul de gaze importate a crescut cu 400%, de la 0,03 miliarde metri cubi în ianuarie 2025 la 0,15 miliarde metri cubi. În același timp, exporturile au scăzut cu 80%, iar volumele tranzitate prin România au crescut cu 32%. Importurile costisitoare au fost esențiale pentru susținerea sistemului energetic.
Impactul importurilor asupra prețurilor
În ziua cu cel mai mare consum de gaze din ianuarie 2026, importurile au crescut cu aproape 500% față de media lunii, în timp ce flexibilitatea gazelor din depozite a fost de doar 14%. Prețurile gazelor din import au fost cu până la 83% mai mari decât prețul stabilit pentru gazele din producția internă. AEI estimează că majorarea facturilor la clienții casnici se datorează în proporție de 20% creșterii cantității de gaze consumate și de 5% creșterii prețului gazului, cauzată de importurile costisitoare.
Diferențele de impact între tipurile de locuințe
Majorarea facturii nu este uniformă. În apartamentele izolate, creșterea poate fi de 100-200 de lei, în timp ce în locuințele neizolate, poate ajunge la 200-400 de lei. Bodea subliniază că vulnerabilitatea energetică trebuie abordată din perspectiva stării clădirilor și a veniturilor. Este necesară o consolidare a programelor de reabilitare termică, în special pentru imobilele cu performanță energetică scăzută.
Reducerea dependenței de importuri
Reducerea dependenței de importuri necesită consolidarea capacității interne de producție de gaze. Proiectul Neptun Deep, care va aduce aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an începând cu 2027, este o decizie strategică în acest sens. De asemenea, creșterea capacității de înmagazinare subterană și optimizarea extracției din depozite în perioadele de consum ridicat sunt esențiale.
Liberalizarea pieței gazelor
Schema de plafonare a prețurilor la gaze va expira pe 1 aprilie 2026, iar autoritățile trebuie să decidă dacă vor continua această măsură. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, susține liberalizarea pieței, afirmând că prețurile au revenit la nivelurile de dinainte de criză. Bodea consideră că liberalizarea nu va duce la o expunere mai mare la șocuri de preț, dacă este susținută de măsuri structurale adecvate.
Decizii iminente ale Guvernului
Premierul Ilie Bolojan a declarat că Executivul analizează scenarii privind plafonarea prețului la gaze și că o decizie va fi anunțată în următoarele două săptămâni. El a subliniat că menținerea plafonării pe termen lung nu este fezabilă din cauza unei directive europene, dar nici eliminarea acesteia nu este certă.
În concluzie, creșterea facturilor la gaze din ianuarie 2026 reflectă o combinație de consum crescut, importuri costisitoare și o producție internă insuficientă, evidențiind necesitatea unor măsuri proactive pentru a gestiona vulnerabilitatea energetică a României.
