Introducere în misterele istorice ale României
România, după trei decenii și jumătate de „libertate” și „democrație”, se află într-o poziție în care generațiile actuale nu își recunosc istoria. În acest context, Ziua Națională a României, sărbătorită pe 1 Decembrie, este un simbol al unei identități naționale care a fost modelată de evenimentele istorice, inclusiv de perioada postcomunistă.
Contextul istoric și alegerea datei naționale
Tudor Chirilă subliniază că, în absența comunismului, România nu ar sărbători nimic astăzi. Această afirmație a generat reacții ample, evidențiind nevoia de a reveni la rădăcinile istoriei. Decizia de a sărbători Ziua Națională pe 1 Decembrie a fost influențată de contextele politico-istorice care au modelat România, dar întrebarea rămâne: de ce nu s-a ales o dată mai apropiată de originile statale, cum ar fi 14 martie sau 26 martie (1881) ori 10 mai?
Importanța anului 1881
În 1877-1878, România a obținut independența, ceea ce a dus la proclamarea regatului în 1881. Acest eveniment a fost recunoscut internațional prin Tratatul de la Berlin, care a oficializat noua entitate statală. Proclamarea regatului și încoronarea Regelui Carol I pe 10 mai reprezintă momente cheie în istoria națională, fiind considerate fundamentale pentru construirea României moderne.
Impactul politic al alegerii datei naționale
În 1989, decizia de a stabili 1 Decembrie ca Zi Națională a fost influențată de contextul politic postcomunist. Revenirea României la statutul de regat ar fi impus o restaurare a monarhiei, ceea ce ar fi schimbat semnificativ peisajul politic. Aceasta ar fi necesitat o nouă constituție sau întoarcerea la cea din 1923, dar forțele politice și internaționale au împiedicat acest proces.
Consecințe și reflecții asupra statutului României
Deciziile luate în 1989 au fost influențate de balanța puterilor internaționale, iar revenirea monarhiei nu a fost acceptată de toate marile puteri. Astfel, chiar și în contextul regional, alte țări precum Serbia și Bulgaria nu au reușit să revină la monarhie, evidențiind dificultățile întâmpinate de România în acest sens.
Concluzie
Revizuirea și înțelegerea alegerilor istorice ale României sunt esențiale pentru construirea unei identități naționale coerente. Această reflecție asupra istoriei poate oferi lecții valoroase pentru viitor, subliniind importanța recunoașterii și apreciării trecutului în definirea prezentului și a identității naționale.
