Vlad Stoicescu: Crearea unei rețele de mobilitate rezilientă printr-un ecosistem multimodal unitar
O rețea de mobilitate rezilientă trebuie să funcționeze ca un ecosistem multimodal integrat. Hidrogenul verde este un pilon esențial în decarbonizarea sectoarelor greu de atenuat, a declarat Vlad Stoicescu, președintele Asociației pentru Combustibili Sustenabili (ASC) și CEO al VoltVert, la întâlnirea interregională a proiectului european EMBRACER.
Caracteristicile unei rețele de mobilitate reziliente
O rețea de mobilitate rezilientă trebuie să absoarbă șocurile operaționale prin diversificarea surselor de energie și digitalizarea fluxurilor de date. Aceasta impune interoperabilitate și convergență între rețelele de energie și transport, trecând la sisteme ciber-fizice complexe. Reziliența se referă nu doar la redundanță, ci și la predictibilitate și optimizare dinamică, incluzând sisteme ITS (Intelligent Transportation Systems) și Gemenii Digitali (Digital Twins).
Exemple relevante includ modelul olandez, care integrează stațiile de reîncărcare cu algoritmi avansați de management al rețelei, și inițiativele „H2 Valleys” din Germania, care exemplifică cuplarea sectorială în care hidrogenul devine un vector de stocare pentru logistica grea. La nivel național, hub-ul energetic multimodal Petrobrazi marchează tranziția către producția de molecule verzi, având un impact semnificativ asupra securității aprovizionării regionale.
Contribuția hidrogenului verde la mobilitatea sustenabilă
Hidrogenul verde joacă un rol crucial în decarbonizarea sectoarelor greu de atenuat, datorită densității sale energetice ridicate și capacității de a susține transportul greu pe distanțe lungi. Conform regulamentului (UE) 2023/1804, hidrogenul este mai mult decât un vector energetic; este o soluție de reziliență care permite integrarea surplusului de energie regenerabilă prin procesul Power-to-X. Implementarea infrastructurii aferente hidrogenului pe coridoarele TEN-T poate transforma România într-un nod logistic european pentru molecule curate, sprijinind atingerea obiectivelor RED III și reducerea dependenței de hidrocarburile fosile.
Provocările conectării Bucureștiului cu zonele periurbane
Conectarea zonei metropolitane București-Ilfov se confruntă cu o creștere exponențială a cererii de mobilitate, dar răspunsul sistemic este frânat de o fragmentare administrativă și de un deficit de calitate a serviciilor. O barieră majoră este gestionarea infrastructurii de către entități diferite cu agende nealiniate. Progresele în ticketing-ul comun sunt întârziate de lipsa coordonării unice.
Calitatea transferului fizic între modurile de transport este un factor critic. Cetățenii trebuie să aibă parte de o experiență confortabilă pentru a considera transportul public o alternativă viabilă la mașinile personale. Infrastructura actuală nu poate gestiona fluxurile complexe de mobilitate fără digitalizare. Tehnologiile de tip Gemenii Digitali sunt necesare pentru a modela și determina sarcinile în trafic în timp real, optimizând timpii de semaforizare și prioritizând transportul în comun.
Inițiativele Asociației pentru Combustibili Sustenabili
Asociația pentru Combustibili Sustenabili (ACS) funcționează ca un accelerator de ecosisteme industriale, facilitând parteneriate pentru producția descentralizată de hidrogen verde și dezvoltarea flotelor municipale de hidrogen. ACS furnizează date din industrie și studii de prefezabilitate, asigurând conformitatea cu legislația europeană și fezabilitatea economică pentru operatorii privați din România. Membrii ACS au promovat soluții inovatoare în logistica verde, biocombustibili sustenabili și standardizare ESG, consolidând infrastructura națională de acreditare și poziționând România în tranziția energetică regională.
Concluzie
Crearea unei rețele de mobilitate rezilientă printr-un ecosistem multimodal unitar este esențială pentru viitorul mobilității sustenabile în România, având implicații semnificative asupra securității energetice și calității vieții cetățenilor.
