Perspectivele aderării la euro în Europa Centrală și de Est
Un studiu realizat de Erste Bank evidențiază că România are cea mai mare proporție de respondenți care cred că țara lor este pregătită să adere la euro, comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, unde doar 20% până la 30% dintre respondenți se simt încrezători în acest sens, conform Eurobarometrului 2025.
Convergența economică și inflația
În ceea ce privește convergența prețurilor și veniturilor, Cehia, Ungaria, Polonia și România sunt mai dezvoltate decât majoritatea țărilor care au aderat la mecanismul ERM II. Inflația este principala îngrijorare legată de aderarea la zona euro; aproximativ două treimi dintre cehi și polonezi anticipează creșteri de prețuri. În contrast, jumătate dintre unguri consideră că adoptarea euro va contribui la stabilitatea prețurilor.
Ungaria se dovedește a fi mai puțin temătoare față de pierderea controlului asupra politicii economice, în timp ce pierderea unei politici monetare independente este un cost semnificativ asociat cu adoptarea euro.
Deficitele bugetare și datoria publică
Conform datelor AMECO și prognozelor Comisiei Europene pentru 2025, doar Cehia respectă criteriul Maastricht privind deficitele publice de -3% din PIB, în timp ce Ungaria, Polonia și România depășesc această limită. România și Polonia au cele mai mari deficite din UE, iar prognozele pentru 2026 nu indică o îmbunătățire semnificativă. Toate aceste țări se află sub incidența procedurii de deficit excesiv, cu Ungaria fiind singura care ar putea ieși din această situație până în 2026.
Raportul datoriei publice la PIB în Cehia este cel mai scăzut din regiune, apropiindu-se de 40%, în timp ce România și Polonia au îndeplinit formal limita de 60% din PIB, dar cu tendințe ascendente. Aceasta reprezintă un risc pentru stabilitatea economică pe termen lung.
Ratele dobânzilor și perspectivele viitoare
Media ratei dobânzii pe termen lung în regiune nu este îndeplinită de majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, cu Cehia fiind o excepție. Cehia are, de asemenea, cea mai bună evaluare de risc din regiune, în timp ce Ungaria și România se află la limita gradului de investiție, ceea ce afectează evaluarea riscurilor și primele de dobândă.
Pregătirea pentru aderarea la zona euro
Deși îndeplinirea criteriilor de la Maastricht este complicată în contextul șocurilor recente, stadiul de dezvoltare și convergența veniturilor și prețurilor sunt încurajatoare, în special pentru Cehia. Ungaria, Polonia și România sunt mai dezvoltate decât majoritatea țărilor la momentul aderării la ERM II.
Extinderea zonei euro a fost dinamică înainte de 2015, iar țările care au aderat recent, precum Croația și Bulgaria, au demonstrat că procesul poate dura. Croația a aderat la euro în 2023, iar Bulgaria a așteptat trei ani după solicitarea cooperării cu Uniunea Bancară.
În concluzie, deși Cehia este cea mai bine pregătită pentru aderarea la euro, Ungaria și România manifestă un sentiment pozitiv puternic față de adoptarea euro, conform Eurobarometrului din 2025 și studiilor Erste Bank.
