Creșterea acțiunilor fondului ITA după atacurile din Iran
În prima sesiune de tranzacționare după atacurile din Iran, acțiunile fondului iShares US Aerospace and Defense ETF (ITA) au crescut cu aproape 3% la New York. Fondul include acțiunile a 45 de companii din sectorul apărării, cu cele mai mari dețineri fiind GE Aerospace (21,5%), RTX Corp (16,27%), Boeing (8,2%), Lockheed Martin (4,42%) și Northrop Grumman (4,4%). Totuși, după această creștere, acțiunile ITA au intrat pe o traiectorie descendentă, ajungând la circa 93% din valoarea de dinaintea începerii noului război din Golf.
Eficiența sistemelor de apărare americane în fața arsenalului iranian
Deși producătorii de armament beneficiază adesea de pe urma războaielor, analiștii independenți din sectorul apărării din SUA atribuie tendința descendentă a acțiunilor eficiența redusă a sistemelor sofisticate americane împotriva apărării iraniene. O analiză Bloomberg subliniază că, „pe măsură ce conflictul intră în a treia săptămână, efortul de război al Statelor Unite dă semne neașteptate de epuizare în fața unui adversar cu un buget militar mai mic decât PIB-ul statului Vermont, dar care dispune de un arsenal de rachete și drone fără precedent.”
Războiul asimetric de generația a cincea
Conflictul din Iran evidențiază conceptul de „război asimetric de generația a cincea”, în care Statele Unite, cu o armată bazată pe superioritate tehnologică, se confruntă cu o strategie iraniană bazată pe volume mari și sisteme de armament mult mai ieftine. Iranul a utilizat aproximativ 700 din cele 2.500 de rachete balistice disponibile, în timp ce loviturile cu drone Shahed, ușor de fabricat, pot continua pe termen lung.
Probleme de aprovizionare și producție în industria de apărare americană
Conform estimărilor Bloomberg, Statele Unite și partenerii lor din Golf au consumat peste 1.000 de interceptoare PAC-3, ceea ce depășește producția anuală. Producția rachetelor Tomahawk se desfășoară lent, iar un proces de întreținere minimă menține o rată de aproximativ 90 de rachete pe an. Un articol din National Interest subliniază că, deși Raytheon plănuiește să crească producția anuală la 1.000 de unități, acest lucru este încă departe de realitate.
Dependența de resursele din China și implicațiile pentru NATO
Fabricația sistemelor de armament din SUA depinde de pământurile rare, furnizate exclusiv de China. Rezervele Pentagonului acoperă doar necesarul pentru două luni de consum de muniții avansate. Această dependență și epuizarea rapidă a resurselor ridică întrebări despre capacitatea NATO de a răspunde în cazul unui conflict major. Războiul din Iran ilustrează o vulnerabilitate critică pentru țările NATO, în special pentru cele cu economii emergente.
Implicarea României și necesitatea producerii interne
Conflictul din Iran ridică întrebări cu privire la dependența de producătorii americani și necesitatea de a stimula producția internă. Polonia a făcut progrese în această direcție, blocând participarea la programul european de apărare și subliniind importanța asigurării propriei securități. Războiul din Iran arată că nimeni nu poate ignora legile economiei și ale producției de masă în contextul militar.
Concluzie
Războiul din Iran nu este doar un conflict regional, ci un test pentru viitorul războiului, având implicații masive pentru securitatea și stabilitatea economică a NATO, în special pentru țările cu economii emergente, precum România.
