Datoria publică globală în 2025
Datoria publică globală a atins aproape 111 trilioane de dolari în 2025, cu economiile avansate în fruntea clasamentului, conform datelor Fondului Monetar Internațional (FMI). O analiză realizată de visualcapitalist.com, bazată pe raportul World Economic Outlook al FMI din octombrie 2025, evidențiază că primele cinci țări – Statele Unite, China, Japonia, Regatul Unit și Franța – dețin împreună două treimi din datoria publică globală, totalizând 74,8 trilioane de dolari.
Principalele țări debitoare
Statele Unite se află pe primul loc, cu o datorie publică de 38,3 trilioane de dolari, reprezentând puțin peste o treime din datoria globală. China și Japonia urmează cu 18,7 trilioane de dolari, respectiv 9,8 trilioane de dolari, astfel încât primele trei țări cumulează 60% din datoria mondială. Regatul Unit, Franța și Italia completează lista, cu datorii de 4,1 trilioane, 3,9 trilioane și, respectiv, 3,5 trilioane de dolari.
Dinamica datoriei în economiile majore
În 2025, datoria guvernamentală a SUA a crescut cu 2,9 trilioane de dolari, în timp ce datoria Chinei a crescut cu 2,2 trilioane de dolari. Creșterea procentuală a datoriei Chinei a fost mai mare, cu 13,6% anual, față de 8,4% pentru SUA. Deși Japonia are un raport datorie/PIB foarte ridicat de 230%, în 2025 a înregistrat o scădere a acestui raport, cu o creștere a datoriei de doar 200 de miliarde de dolari, respectiv 2% procentual.
Avertizările FMI
FMI subliniază importanța reformelor fiscale în contextul incertitudinilor economice. Directorul departamentului de Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, a cerut statelor, atât celor avansate, cât și celor în dezvoltare, să își reducă datoriile și deficitele și să își întărească rezervele de capital. Până în 2029, datoria publică globală ar putea depăși 100% din PIB, ajungând la cel mai ridicat nivel de după 1948.
Riscuri și măsuri necesare
Vitor Gaspar a menționat că piețele financiare devin tot mai tolerante la riscuri, cum ar fi războaiele comerciale și tensiunile geopolitice, ceea ce ar putea duce la o corecție necontrolată pe piețe. Este esențial ca autoritățile să fie pregătite pentru posibile șocuri financiare, iar rezervele de capital sunt necesare pentru a atenua efectele negative asupra economiei și pieței muncii.
Investiții în viitor
FMI recomandă alocarea de fonduri către educație și infrastructură, sugerând că o creștere cu un punct procentual a cheltuielilor în aceste domenii ar putea genera o creștere a PIB-ului cu peste 3% până în 2050 în economiile avansate și aproape dublu în economiile emergente.
Concluzie
Creșterea semnificativă a datoriilor publice în rândul principalelor economii mondiale ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară globală și necesitatea unor măsuri fiscale proactive pentru a preveni o criză economică severă.
