„Spălătoria turcească”: gazul rusesc își schimbă identitatea
O investigație a relevat modul prin care gazul rusesc este reetichettat ca gaz turcesc pentru a continua să ajungă în Europa. Această practică include măsuri menite să crească fluxurile prin Coridorul Vertical dinspre Grecia către Ucraina, cu scopul de a reduce dependența energetică de Rusia.
Data de referință pentru strategia energetică
Data de 7 noiembrie 2025 este semnificativă pentru strategia energetică a Europei de Sud-Est. În cadrul celui de-al 6-lea Summit al Parteneriatului pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC), operatorii sistemului de transport al gazelor naturale din Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina au semnat o scrisoare comună pentru a se decupla de gazele rusești. Acest document susține Coridorul Vertical pentru transportul gazelor din sud spre nord, un proiect care marchează o nouă eră a independenței energetice.
Mecanismele de „spălare” a gazului rusesc
Investigația a analizat documente tehnice privind fluxurile de gaze și a descoperit mecanismele prin care gazul rusesc este „spălat” în Turcia. Acest proces implică utilizarea unor „portițe” legale ce permit ascunderea originii gazului rusesc sub eticheta de gaz turcesc. Gazprom, compania rusă de stat, livrează volume mari de gaz în rețeaua națională a Turciei, iar în primele nouă luni ale anului 2025, fluxurile de gaze rusești către Europa au crescut cu 7% față de aceeași perioadă a anului anterior, prin conducta TurkStream.
Amestecul gazului în rețeaua turcească
În rețeaua turcească, gazul rusesc este amestecat cu gaze din alte surse, precum Azerbaidjan și Iran. Conform reglementărilor, gazul care părăsește Turcia spre Europa primește un certificat de origine, fiind adesea denumit „mix turcesc”. Această procedură permite eliminarea etichetei de „origine rusească”, în ciuda faptului că majoritatea provine din Siberia.
Consumul intern și exporturile Turciei
Consumul intern de gaze naturale în Turcia a fost limitat în ultimii ani, cu o scădere de 6% în 2023, ajungând la aproximativ 50 de miliarde de metri cubi. Această tendință este cauzată de factori economici și de o tranziție către surse regenerabile de energie. De asemenea, volumul de gaze naturale importate depășește nevoile interne, iar surplusul este destinat exporturilor către Uniunea Europeană.
Concluzie
Practicile de reetichettare a gazului rusesc ca gaz turcesc subliniază provocările continue ale Europei în asigurarea independenței energetice și reducerea dependenței de sursele rusești, în contextul geopolitic actual.
