Introducere în adopția inteligenței artificiale în România
România se confruntă cu provocări în integrarea inteligenței artificiale (AI), similar cu procesul de asumare digitală. Mircea Stoian, consilier în cadrul Ministerului Digitalizării și Tehnologiei (MEDAT), subliniază necesitatea unor fundamente esențiale pentru a asigura succesul adopției AI în țară.
Provocări și utilizatori AI
Stoian identifică doi mari utilizatori de AI: sectorul privat și sectorul public. În mediul privat, AI este utilizată pentru a spori competitivitatea, fiind impusă de dinamica pieței. În contrast, mediul public se confruntă cu lipsa competențelor, educației și resurselor necesare, fiind afectat de un cadru normativ ineficient și de conflicte între instituțiile care reglementează piața.
Ce trebuie pentru adopția AI: cei patru piloni fundamentali
Conform lui Stoian, adopția AI se bazează pe patru piloni esențiali:
- Pilonul de încredere: implică guvernanță și etică.
- Pilonul tehnic: se referă la calitatea și accesibilitatea datelor, unde digitalizarea joacă un rol crucial.
- Pilonul competențelor digitale: este esențial pentru formarea unei forțe de muncă capabile să utilizeze AI.
- Pilonul securității: necesar pentru protejarea datelor și a sistemelor AI.
Statistici și realități în adopția AI în România
România se află sub media Uniunii Europene în ceea ce privește indicatorii digitali, având un nivel redus de încredere în adopția AI, o infrastructură digitală fragmentată și competențe digitale scăzute. Doar 12% dintre companii s-au instruit în TIC până în 2025, iar utilizarea tehnologiilor cloud și big data este scăzută. Firmele românești ocupă poziții inferioare în UE în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale.
Educația în domeniul digital este sub media europeană, cu sub 30% dintre cetățeni utilizând servicii digitale și doar 32% având competențe digitale de bază. De asemenea, 70% dintre tinerii sub 18 ani au un nivel scăzut de literație numerică.
Conferința HumAInity 2026
Participanții la Conferința HumAInity 2026 discută despre viitorul afacerilor în era inteligenței artificiale, inclusiv etica AI și nevoile diferite ale generațiilor din forța de muncă.
Concluzie
Integrarea eficientă a inteligenței artificiale în România este esențială pentru competitivitate și dezvoltare, necesitând o abordare structurală care să răspundă provocărilor actuale în educație, infrastructură și reglementare.
