Împrumut record pentru România în 2026
Nevoile brute de finanțare ale României vor atinge un nivel record în 2026, estimându-se între 275 și 285 de miliarde de lei, echivalentul a 63-65 de miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut de directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Reuters.
Deficit bugetar și măsuri de reducere
În ciuda presiunilor crescânde asupra împrumuturilor, autoritățile române intenționează să limiteze costurile datoriei publice printr-un mix de măsuri de refinanțare și prefinanțare. Deficitul bugetar estimat pentru anul viitor se va situa între 6% și 6,5% din PIB, o îmbunătățire față de ținta de 8,4% pentru 2025 și nivelul de peste 9% din 2024. Această ajustare este esențială pentru România, care se confruntă cu cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană, într-un context de presiuni din partea Bruxelles-ului pentru disciplina fiscală.
Provocări de refinanțare
O provocare majoră pentru stat va fi suma semnificativ mai mare care trebuie refinanțată anul viitor: peste 150 de miliarde de lei, comparativ cu estimarea de 99 de miliarde de lei pentru 2024. Nanu a explicat că această creștere este rezultatul emisiunilor pe termen scurt lansate în prima parte a anului, într-un climat de piață dificil. În acest sens, statul a început încă din 2024 să recurgă la operațiuni de prefinanțare și gestionare a pasivelor pentru a reduce presiunea în 2025.
Strategia de finanțare pentru 2026
Trezoreria a majorat deja ținta de finanțare pentru acest an la 269 de miliarde de lei, cu 10 miliarde mai mult decât planul inițial, pentru a acoperi o parte din necesarul de început pentru 2026. De asemenea, autoritățile au efectuat o operațiune de schimb pentru euroobligațiunile scadente în octombrie, reducând rambursările externe din 2025 la 3,5 miliarde de euro, față de 4,25 miliarde estimate inițial. Aceste măsuri vor permite menținerea emisiunilor brute de anul viitor la un nivel apropiat de cel din 2024, în ciuda presiunilor ridicate de refinanțare.
Reducerea dependenței de piețele externe
Pentru 2026, România intenționează să limiteze oferta brută de euroobligațiuni la aproximativ 10 miliarde de euro, mult sub nivelul de aproximativ 16 miliarde de euro emis în 2023. Planul se bazează pe utilizarea unor surse de finanțare non-piață, cum ar fi:
- aproximativ 6 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență (PNRR),
- accesarea noului mecanism european pentru finanțarea apărării – SAFE,
- 1,5 miliarde de euro de la instituții financiare internaționale, precum Banca Mondială și BERD,
- circa 3 miliarde de euro din plasamente private, în special împrumuturi, unele deja în discuții avansate.
Aceste resurse vor reduce presiunea pe piețele financiare și vor contribui la diversificarea portofoliului de datorie.
Întârzieri posibile în adoptarea bugetului
Adoptarea bugetului pentru anul viitor ar putea fi amânată, avertizează Ștefan Nanu. Guvernul de coaliție a adoptat deja creșteri de taxe și a început să reducă cheltuielile, însă mai multe măsuri așteaptă încă aprobarea. Întârzierea bugetului ar putea afecta calendarul emisiunilor din începutul lui 2026, inclusiv plasamentele private programate în ianuarie și prima emisiune de euroobligațiuni din an.
Concluzie
România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea datoriei publice, dar prin măsuri proactive de refinanțare și diversificare a surselor de finanțare, autoritățile speră să stabilizeze situația economică și să reducă deficitul bugetar.
