Previziuni economice pentru România în 2026
România se așteaptă la o expansiune economică moderată de 1,2% în 2026, cu inflația estimată între 4% și 5%. Aceste prognoze sunt susținute de analizele recente ale Libra Internet Bank.
Pilonii susținerii PIB-ului
Proiectele majore din infrastructura de transport, sănătate, educație, energie, digitalizare, mediu, IMM-uri și sectorul social reprezintă fundamentul creșterii PIB-ului. Atingerea acestor obiective depinde de îmbunătățirea capacității administrative și de execuție, o problemă recunoscută de-a lungul timpului.
Riscuri și provocări economice
Un nivel de absorbție a fondurilor europene sub 70% ar putea duce la stagnare economică sau chiar la o scădere. Anul 2026 va fi crucial pentru România, având în vedere finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și necesitatea unor reforme interne profunde pentru a sprijini competitivitatea, în contextul prețurilor ridicate la energie și a unui cadru fiscal restrictiv.
Inflația și evoluția prețurilor
Inflația anuală ar putea scădea în intervalul 4-5% la finalul anului 2026, dar rămâne marcată de incertitudini. Liberalizarea prețului gazelor naturale, începând cu 2026, ar putea genera scumpiri de 15-35%, influențând puterea de cumpărare a gospodăriilor și impactând industria locală. Banca Națională a României (BNR) va menține o politică monetară prudentă în fața acestor provocări.
Politica monetară și dobânda cheie
BNR va continua să păstreze dobânda cheie la 6,5%, probabil până în a doua jumătate a anului, când inflația va deveni mai predictibilă. Se estimează că, până la finalul anului 2026, ar putea avea loc două reduceri ale dobânzii, ajungând la 6%. Stabilitatea politică și majorarea absorbției fondurilor europene vor influența ROBOR-ul, care ar putea rămâne în intervalul 5,5-6,0%.
Stabilitatea cursului de schimb RON-EUR
Cursul de schimb RON-EUR ar putea avea o evoluție stabilă în 2026, cu o traiectorie de depreciere controlată, influențată de intrările de fonduri europene. Aceasta va ajuta la prevenirea unei depreciări rapide a leului, dar va fi supusă presiunilor structurale ale deficitelor gemene.
Riscuri administrative și financiare
Capacitatea administrativă de a respecta jaloanele PNRR va fi esențială, iar orice neconcordanță cu standardele europene ar putea bloca fluxurile financiare. De asemenea, deficitul comercial cronic și productivitatea scăzută pot frâna relansarea industrială. Procesul de consolidare bugetară trebuie să continue pentru a reduce deficitul bugetar și a liniști îngrijorările agențiilor de rating și ale investitorilor internaționali.
Concluzie
România se confruntă cu un peisaj economic complex în 2026, cu provocări semnificative în îmbunătățirea capacității administrative, absorbția fondurilor europene și gestionarea inflației, toate având un impact crucial asupra traiectoriei economice viitoare.
