România își reduce obiectivul de utilizare a hidrogenului verde
România a decis să reducă ținta de utilizare a hidrogenului verde în transporturi de la 5,5% la un prag minim de 1%. Această schimbare a fost motivată de costurile ridicate ale hidrogenului verde și de necesitatea unor investiții majore în infrastructură.
Impactul asupra investitorilor
Specialiștii din domeniu exprimă îngrijorări că această reducere a obiectivului ar putea îndepărta investitorii. Investițiile globale în hidrogen curat au depășit 110 miliarde de dolari, ceea ce face din acest sector una dintre cele mai rapide tehnologii de energie curată. Un expert a subliniat că instabilitatea politicilor din România reprezintă un risc semnificativ, menționând că reducerea obligațiilor de la 5,5% la 1%, la doar doi ani de la adoptare, ar putea afecta impulsul în domeniu.
Provocările legislative și infrastructurale
Expertul a atras atenția asupra necesității de a respecta Legea Hidrogenului din 2023 și de a dezvolta un sistem de certificare și comercializare a hidrogenului. Directiva RED III impune statelor membre, inclusiv României, să introducă hidrogen curat în industrie și transport, cu ținte clare pentru 2030.
România produce în prezent 200.000 de tone de hidrogen pe an, majoritatea fiind „gri”, obținut din gaze naturale, iar planul oficial vizează o schimbare în această direcție. Totuși, infrastructura necesară, cum ar fi conductele și stațiile de alimentare, este insuficient dezvoltată. Fără norme clare și stimulente financiare, proiectele de hidrogen riscă să stagneze.
Proiecte actuale și perspectivele de dezvoltare
Tranziția către hidrogen verde în România a început, dar într-un ritm lent. Există câteva proiecte notabile, cum ar fi Ro-HydroHub de la Râmnicu Vâlcea și instalația OMV Petrom de la Petrobrazi. Însă, alte inițiative, precum trenurile pe hidrogen, au fost abandonate din cauza eșecurilor repetate la licitații.
Concluzie
Reducerea obiectivului de utilizare a hidrogenului verde ar putea avea implicații semnificative pentru dezvoltarea sectorului energetic din România, afectând capacitatea de atragere a investițiilor și progresul în decarbonizare.
