România și gestionarea resurselor europene
România se află într-o situație paradoxală, având un deficit bugetar de 9,3% și încercând să încheie anul cu un deficit de 8,4%, în contextul în care dispune de resurse europene semnificative. Conform declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, oficial din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), România are în prezent 55 de miliarde de euro disponibili pentru investiții, dintre care aproximativ 13 miliarde din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt încă necheltuite și trebuie utilizate până la 31 august anul viitor.
Absorbția fondurilor europene
Pîslaru a subliniat că, matematic, România ar putea absorbi 13 miliarde de euro prin PNRR și aproximativ 5 miliarde de euro din fondurile de Coeziune, ajungând astfel la un total de 15 miliarde de euro care ar putea fi accesate până la sfârșitul anului viitor. Aceasta ar reprezenta aproape dublul capacității maxime de absorbție a României, care a fost de 8,6 miliarde de euro în 2023 și 8,3 miliarde de euro în 2016.
Proiecte în derulare
Oficialul a menționat că România a reușit să reducă supracontractarea proiectelor și să se concentreze pe un principiu de eficiență, având o listă de aproximativ 20.000 de proiecte în derulare. Până acum, s-au cheltuit aproximativ 5,5 miliarde de euro dintr-un total de 31 de miliarde de euro nerambursabili disponibili.
Necesitatea profesionalizării administrației publice
În opinia lui Pîslaru, profesionalizarea administrației publice este esențială pentru a susține dezvoltarea capitalului autohton și internaționalizarea afacerilor în România. De asemenea, a subliniat că mediul de afaceri crește mai degrabă în pofida statului, nu cu sprijinul acestuia.
Impactul investițiilor europene
În contextul actual, România este percepută ca un mare șantier, cu peste 20.000 de proiecte în lucru, ceea ce ar putea genera efecte pozitive asupra economiei. Pîslaru a evidențiat importanța implementării eficiente a proiectelor, care includ construcția de autostrăzi, spitale, școli și laboratoare.
Concluzie
Gestionarea resurselor europene de către România, în ciuda deficitului bugetar, prezintă oportunități semnificative pentru dezvoltarea economică, dar necesită o abordare strategică și eficientă a administrației publice pentru a maximiza impactul acestor investiții.
