Reducerea cu 30% a băncilor din România
Sectorul bancar din România a încheiat anul 2025 într-o poziție prudențială, cu indicatori de soliditate și lichiditate peste media UE. La sfârșitul lunii septembrie 2025, indicatorul de solvabilitate era de 23,91%, iar acoperirea necesarului de lichiditate se situa la 240,1%, comparativ cu media europeană de 161,6%. Rata creditelor neperformante a fost de 2,87%, ușor mai mare decât media UE de 1,8%. Indicatorul de acoperire a provizioanelor pentru creditele neperformante era de 65,1%, semnificativ peste media europeană de 41,7%.
Provocări și oportunități
Printre aspectele pozitive se numără creșterea creditării, care a menținut un ritm de două cifre, și avansul digitalizării în sectorul bancar. Totuși, suprataxarea sistemului bancar reprezintă o provocare majoră, afectând capacitatea de creditare și, implicit, creșterea economică. Viteza de creștere a creditării economiei reale s-a redus la jumătate față de anul 2022. De asemenea, România are un nivel scăzut de ambiție în ceea ce privește digitalizarea, ceea ce împiedică progresul în acest domeniu.
Focusul băncilor în 2025
Băncile din România s-au concentrat pe finanțarea populației și a companiilor, digitalizare și eficiență operațională. Au fost implementate măsuri pentru creșterea conștientizării privind siguranța online, în contextul creșterii fraudelor globale. Suprataxarea sectorului bancar a avut un impact negativ asupra stabilității financiare, cu o cotă de taxare care, în anumite cazuri, depășește 50%. Această măsură afectează capacitatea băncilor de a susține economia reală.
Evoluția creditării și depozitelor
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 7,1% față de anul anterior, ajungând la 445,56 miliarde lei. Creditele pentru populație au fost cele mai solicitate, în special pentru achiziționarea de locuințe. În același timp, companiile au avut o preferință pentru finanțarea din surse interne, iar creditul comercial a fost accesat de 15% dintre firme. Rata creditelor neperformante a avansat până la 2,87%, iar prognozele sugerează că ar putea atinge pragul de 3% în viitor.
Restructurarea sectorului bancar
De la începutul crizei financiare, numărul băncilor din România s-a redus cu 30%. Restructurarea sectorului va continua prin fuziuni și achiziții, cu accent pe digitalizare și eficiență operațională. La nivelul Uniunii Europene, se observă o reducere a gradului de intermediere financiară, similară cu cea din România. Este necesar ca reglementările să nu încetinească finanțarea economiilor europene.
Perspective pentru anul bancar 2026
În anul 2026, se preconizează măsuri pentru corectarea deficitului bugetar, dar este vital să fie eliminate elementele care afectează bugetul fără a aduce valoare adăugată. Industria bancară va continua să reflecte constrângerile economiei naționale, dar va rămâne o soluție pentru corectarea problemelor structurale și impulsionarea creșterii economice.
În concluzie, sectorul bancar din România se află într-o perioadă de transformare, cu provocări legate de taxare și digitalizare, dar și oportunități de consolidare și eficientizare, esențiale pentru viitorul economiei naționale.
