Provocările sistemului energetic național în fața unei ierni dificile
Iarna 2025-2026 se preconizează a fi una dintre cele mai severe din ultimii ani, cu vreme geroasă și zăpezi abundente, cauzată de suprapunerea unui vortex polar cu fenomenul La Niña. Această iarnă grea va genera un consum mai mare de energie electrică, în special în vârful de seară, ceea ce reprezintă o provocare pentru Sistemul Energetic Național (SEN).
Deficitul de producție și necesitatea importurilor
Analizele realizate de Dispeceratul Energetic Național (DEN) indică mai multe scenarii de intervenție în funcție de condițiile meteorologice. În scenariul moderat, deficitul de producție internă ar putea ajunge la aproximativ 1.120 MW, necesitând importuri de circa 1.600 MW pentru a menține rezervele minime de siguranță de 1.000 MW. Într-un scenariu pesimist, caracterizat de ger extrem, deficitul ar putea crește la 3.800 MW, ceea ce ar necesita importuri de până la 4.300 MW.
Capacitatea maximă de import a României prin interconexiunile actuale este estimată la 4.000 – 4.200 MW, ceea ce înseamnă că, în cazul scenariului pesimist, sistemul s-ar apropia de limita fizică de import, riscând starea de alertă și limitări de consum. Prioritatea de deconectare ar fi acordată consumatorilor cu statut de întreruptibili, cum ar fi diverse fabrici, în timp ce cetățenii și instituțiile publice ar fi ultimele afectate.
Mixul de producție energetică
România se bazează pe un mix diversificat de surse energetice, cu pondere variabilă în funcție de condițiile sezonului, cum ar fi orele de lumină, regimul hidrologic și temperaturile. Resursele stabile care pot produce energie „în bandă” includ termocentralele pe gaz și cărbune, Hidroelectrica și Nuclearelectrica.
Concluzie
Provocările sistemului energetic național în contextul unei ierni dificile impun o atenție deosebită asupra capacității de producție și import, subliniind necesitatea unor strategii eficiente pentru a asigura satisfacerea cererii maxime de energie.
