Provocările economice din 2026
Din perspectiva creșterii economice, România nu se confruntă cu o recesiune, ci cu o temperare a creșterii. În T3 2025, creșterea economică a fost de 2,0% față de anul precedent, confirmând o încetinire. Investițiile rămân principalul factor de presiune, cu formarea brută de capital în termeni reali continuând să fie negativă. În acest context, România intră în 2026 cu o nevoie de reechilibrare a motoarelor de creștere, care include susținerea consumului și relansarea investițiilor, în special prin programele de finanțare ale Uniunii Europene.
Deficitul bugetar și inflația
Analiza indică un deficit bugetar estimat la -8,0% din PIB în 2025, cu o reducere către -6,5% în 2026, recunoscând riscurile asociate costurilor mai ridicate ale serviciului datoriei și incertitudinile legate de ratingul de țară. Inflația prețurilor de consum este de 9,8% comparativ cu anul precedent, iar inflația HICP este de 8,4%. Scenariul de bază preconizează o inflație medie de 7,5% în 2025 și de 6% în 2026.
Poziția externă și cursul leu/euro
Poziția externă și structura finanțării sunt critice. Cursul leu/euro a trecut pragul de 5,00 lei, iar după ameliorarea contextului politic, nu a reușit să revină sub acest nivel. Rezervele valutare au atins un maxim de 76,0 miliarde de euro, oferind băncii centrale un spațiu de manevră. Se estimează o apreciere a cursului leu/euro, cu o prognoză de 5,15 lei/euro în acest an, care ar putea ajunge la 5,25 lei/euro în 2026. Aceasta ar putea exercita presiuni asupra inflației importate și ar putea crește costurile în euro pentru economie.
Finanțarea în 2026
Estimările pentru 2026 sugerează o nevoie de finanțare brută de aproximativ 270 miliarde de lei, comparativ cu 260 miliarde de lei în 2025. România va trebui să refinanțeze titluri de stat în euro de 3,25 miliarde de euro, cu scadențe în februarie, septembrie și decembrie. Se așteaptă o orientare mai pronunțată a mixului de finanțare către piața internă, având în vedere sensibilitatea investitorilor străini la rating. Ministerul Finanțelor ar putea accesa piețele internaționale de trei ori pentru a atrage între 10,5 și 11,0 miliarde de euro, lăsând aproximativ 213 miliarde de lei de plasat pe piața internă.
Concluzie
Încrederea în economia românească ar putea să se îmbunătățească până la finalul anului 2026, influențată de o gestionare coerentă a finanțării și de o sensibilitate ridicată la aspecte economice. Această combinație va defini evoluția pieței din România în contextul provocărilor economice anticipate.
