Previziunile BNR privind inflația și impactul prețurilor asupra economiei României
În primele două luni ale anului 2026, rata anuală a inflației a scăzut lent, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Această descreștere a fost influențată de reducerea semnificativă a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, contrabalansată parțial de creșterile pe segmentele LFO, prețuri administrate, produse din tutun și combustibili.
Previziuni pentru inflație în următoarele luni
Conform BNR, rata anuală a inflației va crește între martie și iunie 2026, depășind valorile anterioare estimate. Aceasta se va datora în principal scumpirii combustibililor, influențată de creșterea prețurilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. De asemenea, efectele de bază nefavorabile pe segmentul energiei și expirarea schemelor de plafonare a prețurilor la energia electrică vor contribui la o corecție abruptă a ratei inflației în trimestrul III 2026.
Activitatea economică și perspectivele PIB
Activitatea economică a suferit o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025, după o scădere de 0,1% în trimestrul precedent. Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, avansul PIB a scăzut la 0,2% în trimestrul IV 2025. Formarea brută de capital fix a crescut, iar exporturile de bunuri și servicii au depășit importurile, ceea ce a dus la o contracție a deficitului comercial.
Îmbunătățiri și provocări în trimestrul I 2026
Trimestrul I 2026 a adus o ușoară redresare economică, însă dinamica anuală a PIB a continuat să scadă. Vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor au înregistrat un declin, iar producția industrială s-a contractat semnificativ. Rata șomajului a scăzut, dar intențiile de angajare s-au slăbit, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a crescut.
Politica monetară și dobânzile
Pe 7 aprilie 2026, BNR a menținut dobânda cheie la 6,50% pe an, precum și ratele dobânzii pentru facilitatea de creditare și depozit. Deciziile au fost luate în contextul asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu și al sprijinirii unei creșteri economice sustenabile.
Incertitudini și riscuri economice
Incertitudinile cu privire la consolidarea bugetară și impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei rămân o preocupare majoră. Acestea pot afecta puterea de cumpărare a consumatorilor și activitatea firmelor, precum și costurile de finanțare. Utilizarea fondurilor europene, în special a celor aferente PNRR, este esențială pentru a contrabalansa efectele negative ale consolidării bugetare și ale conflictului.
În concluzie, inflația și activitatea economică din România se află într-o perioadă de incertitudine, influențată de factori interni și externi, ceea ce impune o monitorizare atentă și o adaptare continuă a politicilor economice.
