Politica în viteză în Franța
Anul acesta, scena politică din Franța a fost marcată de schimbări rapide, având parte de cinci premieri într-un timp record. După demisia lui François Bayrou, care a fost premier timp de nouă luni, a fost numit Sébastien Le Cornu, care a deținut funcția de două ori.
Demisia lui François Bayrou
François Bayrou a demisionat pe 9 septembrie, în contextul unei datorii publice de aproximativ 3.400 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 116% din PIB și un deficit public care se apropie de 6% din PIB. Bayrou a propus măsuri de economisire de aproape 45 de miliarde de euro, dar, confruntat cu opoziția deputaților, a solicitat un vot de încredere, deși nu era obligat. A devenit astfel primul premier francez demis prin procedura prevăzută de articolul 49.1 din Constituție.
Criza politică și numirea lui Sébastien Le Cornu
Pe 18 septembrie, au avut loc proteste în întreaga țară, culminând cu anunțarea unei greve generale. Tot pe 12 septembrie, agenția de rating Fitch a retrogradat ratingul de credit al Franței de la AA la A+, din cauza datoriilor publice ridicate și a instabilității politice. Președintele Macron l-a numit pe Sébastien Le Cornu, ministru al Apărării, prim-ministru în aceeași zi.
Instabilitatea guvernamentală
Le Cornu a format un guvern de 18 miniștri după consultări cu partidele, dar acesta a rezistat doar 12 ore. Pe 6 octombrie, Le Cornu a demisionat, invocând lipsa de compromis între formațiunile politice. În Camera Deputaților, există trei grupuri parlamentare, fiecare având aproximativ o treime din deputați, ceea ce complică formarea unei majorități stabile.
Revenirea lui Sébastien Le Cornu
Președintele Macron a acceptat demisia lui Le Cornu, dar l-a rugat să continue discuțiile pentru soluționarea crizei. La patru zile după demisie, Le Cornu a fost reinstalat ca prim-ministru, iar guvernul său a supraviețuit, deși a fost supus la două moțiuni de cenzură inițiate de extremele politice.
Concluzie
În ciuda instabilității politice și a provocărilor cu care se confruntă, democrația franceză continuă să funcționeze, iar președintele Macron rămâne implicat activ în gestionarea crizelor interne și internaționale.
