Plafonarea prețurilor energiei: costuri și beneficii
Costul total al plafonării prețurilor energiei în România se ridică la aproximativ 30 de miliarde de lei. Dintre aceștia, circa 18 miliarde de lei au fost destinați pentru acoperirea energiei electrice, iar 12 miliarde de lei pentru gazele naturale, conform analizei Asociației Energia Inteligentă (AEI), citată de Agerpres.
Impactul asupra sectorului public și privat
Plafonarea a contribuit la menținerea funcționării unităților medicale, a școlilor, a serviciilor publice și a afacerilor mici și mijlocii, care s-ar fi putut confrunta cu întreruperi, închideri sau concedieri. Totodată, statul are restanțe către furnizori în valoare de 6 miliarde de lei, conform Ministerului Energiei, sau 8,3 miliarde de lei, conform Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
Venituri generate de plafonare
În perioada de plafonare, statul a încasat între 67 și 80 de miliarde de lei din taxe, dividende și impozite suplimentare generate de scumpirea energiei, ceea ce reprezintă de peste două ori suma plătită pentru compensări. Resursele financiare alocate pentru plafonare au provenit din taxe aplicate companiilor din energie.
Analiza costurilor și beneficiilor pe termen lung
Conform AEI, dezbaterea se concentrează asupra perioadei de aplicare a schemei de plafonare. Analiza sugerează că avantajele financiare obținute de consumatori între 2021 și 2025 sunt contrabalansate de posibilele niveluri superioare ale prețurilor anticipate pentru intervalul 2026-2029, comparativ cu un scenariu de piață liberă. Implicațiile asupra stabilității bugetelor gospodăriilor subliniază nevoia unor instrumente de politică publică structurale, orientate către corectarea cauzelor fundamentale.
Contextul crizei energetice
Criza energetică din Europa, începută în 2021, a pus România într-o situație fără precedent, cu creșteri accelerate ale prețurilor la electricitate și gaze. Statul a decis introducerea unei scheme de plafonare pentru a evita un șoc social și economic, permițând consumatorilor să plătească un preț limitat, iar diferența față de prețul real din piață fiind acoperită din buget. Această măsură a avut rolul de a menține prețurile la un nivel gestionabil pentru populație în contextul creșterilor istorice din piețele europene.
Concluzie
Plafonarea prețurilor energiei a adus beneficii pe termen scurt pentru consumatori, dar ridică întrebări asupra sustenabilității și eficienței pe termen lung, subliniind necesitatea unor reforme structurale în domeniul energetic.
