Oprirea fluxului de gaze între România și Ungaria
Fluxul de gaze dinspre România către Ungaria a încetat complet, după ce, în ultimele zile, acesta a scăzut constant. În prezent, pe gazoductul Arad-Szeged nu mai trece niciun metru cub de gaz, în contrast cu săptămâna trecută, când capacitatea maximă de 7,2 milioane de metri cubi era atinsă.
Contextul dependenței de gaze rusești
Gazele transportate erau majoritar de proveniență rusească, Ungaria fiind dependentă de importurile din Rusia. Aceasta folosește România și Serbia pentru a aduce gaze din Turcia și Bulgaria. Deși Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii le solicită să renunțe la gazele rusești, oficialii ungari și slovaci afirmă că nu au alternative viabile din cauza condițiilor geografice.
Explicații din partea Transgaz
Ion Sterian, directorul Transgaz, a subliniat că scăderea fluxului a fost influențată de speculațiile traderilor din Ungaria și Bulgaria. Se pare că ungurii aleg acum rutele de aprovizionare cele mai avantajoase, ceea ce exclude temporar România. De asemenea, Ungaria încearcă să reducă dependența de gazele rusești, orientându-se către alte surse.
Alternativele Ungariei pentru aprovizionare
O posibilă concluzie este că Ungaria a identificat noi soluții pentru aprovizionare, poate prin transferarea fluxurilor prin Serbia, care nu este membră a Uniunii Europene, sau prin alte gazoducte ce descarcă metanieri în Mediterană. O scădere a necesarului de gaze este considerată mai puțin probabilă, având în vedere răcirea vremii și gradul de umplere a depozitelor, care se află la 74%, comparativ cu 95% în România.
Producția și importurile din România
Producția internă de gaze în România rămâne constantă, la aproximativ 24 de milioane de metri cubi, iar importurile prin Bulgaria se mențin la 13 milioane de metri cubi. Exporturile către Republica Moldova sunt de aproximativ 3 milioane de metri cubi.
Perspectiva sezonului rece
Pe fondul sezonului rece, care începe pe 1 noiembrie, România își va acoperi consumul de gaze din producția internă, extracția din depozite și importuri, cu o proporție estimată de 40% din producție, 40% din depozite și 20% din importuri. În condiții extreme, importurile pot crește până la 30% din consum.
Concluzionând, oprirea fluxului de gaze între România și Ungaria subliniază vulnerabilitatea dependenței de sursele tradiționale de aprovizionare și necesitatea găsirii unor soluții alternative în contextul geopolitic actual. Această situație poate afecta securitatea energetică a regiunii, în special în perioada de iarnă.
