Represiunea financiară și inflația
Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, a discutat despre represiunea financiară, un concept care implică utilizarea inflației de către Guvern pentru a reduce dezechilibrele economice prin dobânzi reale negative. El a subliniat că, în 2022, România a înregistrat un deficit bugetar pe ESA de 9,3% din PIB, dar această creștere economică modestă de doar 0,7% evidențiază o risipă semnificativă, generând dezechilibre economice.
Deficitul bugetar și impactul asupra economiei
Codirlașu a estimat că deficitul din 2023 va ajunge la 8,4% din PIB, promovând ideea că, de obicei, estimările oficiale sunt optimiste și că ar trebui adăugat un procent suplimentar. El a menționat că cheltuielile vor fi mai mari în 2023, impactul majorărilor anterioare având efecte pe tot parcursul anului. În plus, Guvernul va amâna anumite cheltuieli, ceea ce ar putea duce la un deficit mai mare decât cel anticipat.
Protecția împotriva inflației
Codirlașu a explicat că protecția împotriva inflației este oferită de active precum acțiunile, imobiliarele, aurul și, recent, bitcoinul. Aceste active au atins maxime istorice datorită tendinței guvernelor de a folosi inflația pentru a-și reduce deficitele. El a subliniat că, în medie, în ultimii 10 ani, cei care au păstrat bani în conturi au pierdut în termeni reali.
Impactul asupra populației vulnerabile
Populația vulnerabilă suportă costul ajustării economice, în special cei cu venituri mici, care nu au capacitatea de a se proteja împotriva inflației. Codirlașu a menționat că, în trecut, deficitul bugetar a afectat doar statul, în timp ce acum populația și companiile sunt prudente. Sistemul bancar din România se află într-o poziție solidă, dar problema principală rămâne deficitul bugetar.
Credibilitatea Guvernului și impactul asupra piețelor
Codirlașu a subliniat că pierderea credibilității Guvernului afectează economia, iar declarațiile inexacte ale autorităților pot duce la o criză de încredere din partea piețelor. El a făcut paralela cu criza din 2008-2009, evidențiind că acum România se confruntă cu un exces de datorie publică, iar măsurile de ajustare sunt esențiale pentru a evita o criză economică majoră.
În concluzie, utilizarea inflației ca instrument de ajustare economică poate avea efecte adverse asupra celor mai vulnerabili membri ai societății, iar credibilitatea Guvernului este crucială pentru stabilitatea economică pe termen lung.
