Ministerul Energiei reacționează la raportul Reuters
Ministerul Energiei a transmis că România nu importă cărbune, țiței, produse petroliere sau gaze din Rusia, în urma unei analize Reuters care a arătat o creștere a importurilor de energie din Rusia pentru mai multe țări din Uniunea Europeană în 2025, inclusiv România, cu un procent de 57%.
Importuri de cărbune și produse petroliere
Referitor la cărbune, Ministerul a subliniat că importurile din Federația Rusă sunt interzise din august 2022, în urma implementării celui de-al 5-lea pachet de sancțiuni economice al Uniunii Europene. De asemenea, în conformitate cu sancțiunile stabilite prin Regulamentul Consiliului (UE) nr. 833/2014, operatorii economici din România nu au mai importat țiței din Rusia începând cu 5 decembrie 2022, iar importurile de produse petroliere au fost oprite din 5 februarie 2023.
Importuri de gaze naturale
În ceea ce privește gazele naturale, Ministerul a confirmat că România nu importă gaze din Federația Rusă. Pentru a satisface necesarul de consum intern, România se bazează pe importurile de gaze din Europa Occidentală prin interconectorul Szeged-Arad și din Europa de Sud prin interconectările cu Bulgaria (Kardam 1-Negru Vodă 1) și Giurgiu-Ruse.
Negocieri la nivel european
Ministerul a menționat că Comisia Europeană negociază un proiect de regulament pentru eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia, care include obligații clare și etape menite să asigure o tranziție ordonată și să întărească securitatea energetică a Uniunii Europene.
Contextul importurilor de energie din Rusia
Analiza Reuters a datelor furnizate de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA) a evidențiat că mai multe state membre ale Uniunii Europene, printre care Franța, Olanda, România și Portugalia, se confruntă cu o creștere a importurilor de energie din Rusia în 2025. Această situație a stârnit critici, fiind considerată o contradicție față de ajutoarele militare acordate Ucrainei.
Concluzie
Creșterea importurilor de energie din Rusia de către România, conform analizei Reuters, ridică întrebări cu privire la conformitatea cu sancțiunile impuse și la strategia energetică a țării în contextul geopolitic actual.
