Limitarea marjei de profit pentru produsele agroalimentare
Limitarea adaosului comercial, deși oferă un beneficiu temporar, nu abordează cauzele fundamentale ale crizei costului vieții, conform unui studiu realizat de cercetătorii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Declarațiile ministrului Agriculturii
Reacția cercetătorilor a venit după declarațiile ministrului Agriculturii, Florin Barbu, care a propus plafonarea adaosului comercial pentru toate produsele agroalimentare, nu doar pentru cele de bază, în cazul în care inflația depășește 5%. „Va fi un act normativ atunci când inflația este peste 5%; se va face o plafonare a adaosului comercial pentru toate produsele agroalimentare”, a spus Barbu.
Plafonarea adaosului comercial în România
În prezent, în România, adaosul comercial pentru alimentele de bază este plafonat la 20% pentru procesatori, 5% pentru lanțurile de distribuție și 20% pentru distribuitori, ceea ce permite ca prețul alimentelor de bază în magazine să fie cu maximum 51,2% mai mare decât costul de producție. Scopul acestor măsuri este de a atenua inflația și de a crește venitul real, în special pentru populația cu venituri mici.
Cauzele inflației și efectele plafonării
Începând cu 2021, inflația din România și din țările UE a fost determinată de creșterea prețurilor la energie și materii prime, afectând costurile de producție în toate domeniile economice. Limitarea adaosului comercial, deși poate oferi un beneficiu temporar, nu abordează aceste cauze reale ale crizei costului vieții, subliniază Markó Balázs, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA.
Studiul arată că prețurile produselor alimentare au crescut rapid după 2023, cu aproximativ 5-6% în 2023 și 2024, ajungând aproape 8% în 2025. Astfel, plafonarea adaosului comercial nu a redus semnificativ inflația alimentelor pe termen lung, deși prețurile produselor cu adaos plafonat au scăzut inițial după implementarea măsurii.
Impactul asupra prețurilor și comerțului
Statisticile oficiale indică o stabilizare a prețurilor la produsele de bază reglementate, dar alimentele neplafonate au înregistrat scumpiri accentuate, adesea de două cifre. Rácz Béla-Gergely, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA, afirmă că aceste scumpiri au fost influențate și de creșterea costurilor materiilor prime pe piețele internaționale și de ajustările de preț ale retailerilor.
Cauzele și soluțiile crizei costului vieții
În contextul șocurilor provocate de invazia Ucrainei și perturbările lanțurilor de aprovizionare din timpul pandemiei COVID, cauzele principale ale creșterii inflației sunt majorarea prețului energiei și a materiilor prime. Politicile fiscale expansioniste au amplificat cererea, contribuind la creșterea prețurilor.
Sectorul alimentar din România este dominat de producători și comercianți de dimensiuni mici, iar plafonarea adaosului comercial poate duce la pierderi și reduceri salariale, provocând creșteri de prețuri la bunurile neplafonate. Aceasta poate, de asemenea, să dezavantajeze întreprinderile mici în fața celor mari, care pot transfera mai ușor costurile.
Concluzii privind măsurile guvernamentale
Conform analiștilor RoEM-UBB FSEGA, pentru a reduce inflația, guvernul ar trebui să implementeze măsuri fiscale corecte și să sprijine procesul dezinflationist prin politici monetare adecvate. Plafonarea adaosului comercial nu abordează cauzele fundamentale ale inflației și nu constituie o soluție viabilă pe termen mediu și lung, fiind preferabile ajutoarele fixe pentru gospodăriile cu venituri mici.
Plafonarea adaosului comercial poate avea efecte negative asupra pieței și poate agrava situația economică, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri mai eficiente și echitabile pentru a aborda criza costului vieții.
