Consolidarea fiscală: O necesitate pentru România
Valentin Lazea, economist la BNR, afirmă că măsurile de consolidare fiscală implementate în România au fost esențiale pentru evitarea unei situații de default, care ar fi putut retrograda țara la categoria „junk” din partea agențiilor de rating. Fără aceste măsuri, România ar fi ajuns în imposibilitatea de a plăti pensii și salarii, fiind nevoită să recurgă la tipărirea de bani, cu efecte inflaționiste. În schimb, datorită acestor măsuri, România a reușit să evite recesiunea, având o creștere economică estimată pentru 2025 de aproape 1%.
Critici și realitate economică
Criticile aduse Guvernului Bolojan în ultimele șase luni pentru impactul negativ asupra consumului și creșterii economice sunt, conform lui Lazea, nejustificate. El subliniază că deteriorarea finanțelor publice nu poate fi atribuită doar guvernelor recente, ci reprezintă o problemă mai profundă, acumulată în ultimele decenii. De exemplu, România a înregistrat în 2015 toate criteriile de la Maastricht, dar guvernele ulterioare au ales să prioritizeze creșterea economică rapidă, fără a ține cont de echilibrele macroeconomice, generând astfel cel mai mare deficit bugetar și cel mai mare deficit de cont curent din UE.
Impactul consumului asupra economiei
Lazea menționează că modelul de creștere bazat pe consum a fost susținut de mediul de afaceri și de public, care a beneficiat de diverse subvenții și facilități fiscale. De exemplu, s-au oferit gratuități la transport, tichete de masă și subvenții la utilități. Acest consum excesiv, susținut de îndatorare, nu poate fi considerat sustenabil pe termen lung. De asemenea, Lazea avertizează că o creștere bazată pe consum nu va asigura resursele necesare pentru rambursarea datoriilor, generând un cerc vicios de îndatorare.
Privilegierea consumului în detrimentul investițiilor
Analiza lui Lazea evidențiază că, în cinci din zece ani, consumul final a crescut mai rapid decât investițiile, iar în șapte ani din zece, consumul a crescut mai rapid decât PIB-ul. Această tendință a dus la o dependență de consum, în detrimentul unei creșteri economice sustenabile bazate pe investiții. De asemenea, admiterea Bulgariei în zona euro în 2026, spre deosebire de România, ilustrează diferențele în abordările economice ale celor două țări.
Concluzie
În concluzie, măsurile de consolidare fiscală sunt vitale pentru stabilitatea economică a României. Acordarea de subvenții și facilități fiscale, deși benefice pe termen scurt, poate conduce la o situație economică precară pe termen lung, care necesită o reevaluare a modelului de creștere economică al țării.
