Investiții în creștere: oportunitatea noastră de a ne afirma ca lideri industriali în Europa
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat că triplarea finanțării, printr-un sistem în care pentru fiecare euro primit de la bugetul Uniunii Europene, statul român contribuie cu un euro, iar sectorul privat cu un alt euro, ar putea genera un buget investițional total de aproape 200 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Aceasta ar putea plasa România între principalii competitori industriali din Europa.
Alocările financiare și flexibilitate
În prezent, se desfășoară negocieri la nivel european pentru cadrul bugetar financiar multianual 2028-2034. România ar urma să beneficieze de o alocare totală de aproximativ 60 de miliarde de euro, din care 10 miliarde de euro ar putea fi utilizate pentru stimularea competitivității. Pîslaru a menționat că propunerea Comisiei Europene oferă o flexibilitate fără precedent, permițând fiecărui stat membru să aleagă între gestionarea descentralizată și managementul bazat pe performanță. Această flexibilitate poate fi o oportunitate de a aloca banii într-un mod mai eficient, fără constrângeri externe.
Strategia de finanțare
Ministrul a propus o triplă finanțare: un euro de la Uniunea Europeană, un euro din bugetul național (10 miliarde pe an timp de șapte ani) și un euro din sectorul privat. Această abordare ar putea transforma România într-un jucător regional, capabil să îmbunătățească competitivitatea în diverse domenii, inclusiv infrastructură, apărare și tehnologie.
Implementarea PNRR și provocările întâmpinate
Pîslaru a făcut referire și la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind că blocajele din negocierile anterioare au afectat absorbția fondurilor. Acesta a menționat că guvernul a fost nevoit să ia măsuri fiscale pentru a reconfirma ratingul de investment grade, asigurând astfel continuitatea alocărilor europene. Până în prezent, au fost finanțate peste 24.600 de proiecte din PNRR, iar ministerul a început prioritizarea acestora pentru a asigura o rată de absorbție cât mai bună.
Reducerea birocrației și colaborarea cu mediul de afaceri
Oamenii de afaceri germani au exprimat satisfacția față de planurile guvernului, însă au solicitat o simplificare legislativă și reducerea birocrației. Volker Raffel, președintele AHK, a subliniat importanța utilizării eficiente a fondurilor europene pentru stimularea creșterii economice. Sebastian Metz a adăugat că MIPE joacă un rol esențial în creșterea competitivității, dar a subliniat necesitatea reducerii costurilor în sectorul public, fără a diminua investițiile publice.
Concluzie
Triplarea finanțării prin colaborarea între fondurile europene, bugetul național și capitalul privat reprezintă o oportunitate semnificativă pentru România de a deveni un actor regional competitiv. Succesul acestei strategii depinde de implementarea unor reforme clare, cum ar fi simplificarea legislației și reducerea birocrației, ceea ce ar putea transforma momentul actual într-un punct de cotitură pentru dezvoltarea economică a țării.
