Fragilitatea economiei românești în 2025
Economia României se confruntă cu o perioadă de fragilitate, caracterizată prin scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea taxelor. Datele provizorii publicate pe 5 decembrie de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere a PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III din 2025, comparativ cu trimestrul precedent. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceste semnale confirmă o economie aflată „la limită”, resimțind puternic șocurile scumpirilor din ultimul an.
Contribuțiile sectoriale la PIB
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este superior celui din 2024, creșterea este fragilă și rezultatul restructurărilor companiilor. Sectorul construcțiilor a avut cea mai consistentă contribuție pozitivă, cu o creștere de 8,5%, aducând o contribuție de +0,5% la PIB. Agricultura (+6,8%) și sectorul IT & comunicații (+2,9%) au avansat, dar nu suficient pentru a compensa pierderile din alte sectoare. INS a confirmat dezechilibrul structural, cu o scădere a industriei de 0,4%, comerțul avansând doar cu 0,1%, iar intermedierile financiare reducându-se cu 0,6%. Exportul net a avut un impact negativ de -0,8%, importurile crescând cu 5,1%, depășind astfel creșterea exporturilor (+3,7%).
Perspective pentru trimestrul IV
Adrian Negrescu consideră că trimestrul IV ar putea aduce o creștere, susținută de majorarea încasărilor fiscale din TVA, impozit pe profit și contribuții salariale. Totuși, el avertizează că aceasta nu garantează o revenire solidă, existând riscul de oscilații în 2026. Principalele riscuri provin din noul regim fiscal, care include impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale, descurajând investițiile. Negrescu subliniază că, fără ajustări fiscale, „acalmia economică” ar putea evolua spre un declin sever.
Costurile energetice și competitivitatea firmelor
România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie electrică pentru firme din Uniunea Europeană, ceea ce afectează competitivitatea producătorilor locali. Negrescu menționează că produsele din import sunt adesea mai ieftine decât cele românești, iar deficitul comercial a depășit 25 de miliarde de euro. Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, în timp ce cheltuielile administrației publice au scăzut, semn că populația și instituțiile taie costuri pentru a se proteja.
Concluzie
Fără stimulente de natură fiscală și economică, cum ar fi reducerea taxelor pe muncă și facilități pentru exportatori, relansarea economică a României rămâne incertă, iar riscurile de recesiune ar putea crește.
