Datoria guvernamentală în creștere
În iulie 2025, datoria guvernamentală a crescut cu 30 de miliarde lei, atingând un nivel de 58,9% din PIB, conform datelor oficiale prezentate de Ministerul Finanțelor. Aceasta reprezintă o creștere de la 57,3% în luna precedentă, iunie 2025, conform comunicatului INS din 10 octombrie 2025.
Structura datoriei
Datoria pe termen mediu și lung a ajuns la 1.004,9 miliarde lei, în creștere de la 975,238 miliarde lei în iunie 2025. Datoria pe termen scurt a urcat la 65,19 miliarde lei, comparativ cu 64,62 miliarde lei în luna anterioară. Majoritatea datoriei, respectiv 884,026 miliarde lei, este constituită din titluri de stat, iar împrumuturile se ridică la 166,6 miliarde lei.
Datoria în funcție de valută
Datoria în moneda națională se cifra la 489,747 miliarde lei, datoria în euro la 465,49 miliarde lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 112,96 miliarde lei echivalent.
Datoria administrației publice centrale și locale
Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.046 miliarde lei, de la 1.015,85 miliarde lei în iunie 2025, din care 980,833 miliarde lei este pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a acestei datorii este contractată în lei (470,485 miliarde lei) și în euro (460,58 miliarde lei echivalent). Datoria administrației publice locale a urcat la 24,175 miliarde lei, de la 24,005 miliarde lei în luna precedentă, din care 24,156 miliarde lei pe termen mediu și lung.
Datoria internă și externă
Datoria internă a administrației publice era de 523,116 miliarde lei, în creștere de la 522,189 miliarde lei în iunie 2025, reprezentând 28,8% din PIB. Datoria externă a administrației publice a crescut la 547,063 miliarde lei, de la 517,668 miliarde lei, echivalând cu 30,1% din PIB, comparativ cu 28,5% în luna anterioară. Dintre acestea, 542,299 miliarde lei reprezintă datoria externă a administrației publice centrale, iar 4,764 miliarde lei reprezintă datoria externă a administrației publice locale.
Concluzie
Această creștere semnificativă a datoriei guvernamentale ridică preocupări cu privire la sustenabilitatea financiară a economiei, în contextul creșterii continue a datoriilor atât interne, cât și externe.
