Înalta Curte contestă noua legislație privind pensiile private
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, argumentând că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II constituie proprietatea privată a participanților, iar administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune. Statul exercită o supraveghere publică fără a dispune de aceste active.
Argumentele ICCJ
ICCJ a subliniat că limitarea valorii pensiei lunare pentru pensiile de tip retragere programată la valoarea indemnizației sociale pentru pensionari din sistemul public reprezintă o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și al libertății contractuale, generând un dezechilibru grav al intereselor. Magistrații consideră că, în absența unui scop clar și a unei compensații adecvate, această ingerință echivalează cu o expropriere indirectă.
De asemenea, ICCJ se opune soluției legislative prin care fondurile de pensii private nu vor mai efectua plata pensiilor. Proiectul de lege preconizează înființarea unor entități distincte pentru plata pensiilor private, ceea ce ar putea multiplica riscurile de insolvență și costurile, având în vedere că fiecare entitate va percepe comisioane proprii.
Stabilitatea juridică a sistemului de pensii private
ICCJ a evidențiat că participanții la fondurile de pensii au constituit economii bazate pe cadrul legal existent, care garantează proprietatea individuală. Modificarea bruscă a acestor garanții, fără o perioadă de tranziție rezonabilă sau consultare publică, subminează încrederea cetățenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private. Legea adoptată contravine principiului securității juridice și afectează încrederea cetățenilor în ordinea juridică.
Controlul de constituționalitate
ICCJ a decis, cu unanimitate, să sesizeze CCR pentru a exercita controlul de constituționalitate asupra Legii privind plata pensiilor private, având în vedere mai multe articole din Constituție. Instanța consideră că noua legislație încalcă dreptul la proprietate privată, precum și principiile legalității și securității raporturilor juridice. Participanții la fondurile de pensii sunt considerați proprietari exclusivi ai activelor personale din conturile lor, formate din contribuțiile plătite.
Justificările legislative și implicațiile acestora
Justificările aduse în expunerea de motive a legii, cum ar fi creșterea sumelor acumulate în conturi și perspectiva pensionărilor după 2030, nu demonstrează existența unei disfuncționalități care să legitimeze restrângerea dreptului de proprietate. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 abțineri, având ca obiect reglementarea autorizării, organizării și funcționării furnizorilor de pensii private, precum și a fondurilor de plată a pensiilor private.
Detalii despre proiectul de lege
Proiectul de lege prevede că un membru al unui fond de plată poate solicita maximum 30% din valoarea activului său personal transferat, sub formă de plată unică, înainte de începerea plății pensiilor lunare. De asemenea, acesta stabilește reguli pentru organizarea sistemului de plată a pensiilor private, cu criterii de autorizare a entităților implicate, și prevede două tipuri de fonduri de plată: cele pentru retragere programată și cele viagere.
În concluzie, contestarea de către ICCJ a noii legislații privind pensiile private evidențiază preocupările legate de protecția dreptului la proprietate și stabilitatea sistemului de pensii, ceea ce ar putea avea implicații majore asupra încrederii cetățenilor în sistemul de pensii private din România.
