Impactul stabilității valutare asupra riscurilor comerțului internațional
Într-o analiză a evoluției balanței comerciale a României, Teofil Stănculea, director comercial Akcenta în România, subliniază că amânarea ajustărilor nu elimină riscurile, ci le concentrează. În 2026, capacitatea firmelor de a gestiona activ expunerea valutară va fi esențială, înainte ca presiunea să se reflecte în costuri și marje.
Evoluția comerțului internațional în 2025
Datele INS pentru anul 2025 indică o ajustare lentă, dar vizibilă, a comerțului internațional al României. Exporturile FOB au totalizat 96,6 miliarde de euro, în creștere cu 4,2% față de 2024, iar importurile CIF au ajuns la 129,4 miliarde de euro, cu o creștere de 2,6%. Deficitul balanței comerciale s-a redus la 32,7 miliarde de euro, cu 2% sub nivelul din 2024. Această reducere a deficitului nu reflectă o schimbare structurală în competitivitate, ci mai degrabă o frânare a importurilor, influențată de costuri și de cursul de schimb.
În decembrie 2025, exporturile au crescut cu 9,4% anual, iar importurile au scăzut cu 0,4%, contribuind astfel la temperarea deficitului lunar. Anul 2025 a fost un an de reconfigurare a relațiilor comerciale internaționale ale României.
Indicatori-cheie și structură comercială
Analiza subliniază că principalul indicator-cheie este relația dintre dinamica exporturilor și importurilor. Creșterea exporturilor cu 4,2% și a importurilor cu 2,6% explică reducerea deficitului comercial anual. Această situație sugerează o economie în care cererea internă se temperează, dar rămâne dependentă de importuri, în special pentru bunuri intermediare și produse cu valoare adăugată ridicată.
În decembrie 2025, datele indică o ușoară contracție anuală a importurilor, semnalând o abordare mai defensivă din partea companiilor, în timp ce dinamica pozitivă a exporturilor sugerează o cerere externă activă, insuficientă pentru a schimba structura de fond a balanței comerciale.
Deficitul comercial și cursul de schimb
Deficitul comercial de peste 30 de miliarde de euro indică o cerere structurală de valută, influențând costurile și riscurile financiare ale companiilor. Teofil Stănculea afirmă că competitivitatea externă a României nu s-a schimbat semnificativ în 2025, iar ponderea ridicată a schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană (71,3% din exporturi și 72,1% din importuri) subliniază o integrare profundă în ciclul economic european.
Dependența de zona euro limitează capacitatea firmelor românești de a-și diversifica oferta în perioade de încetinire a cererii. Structura exporturilor este dominată de mașini și echipamente de transport (46,6%), reflectând integrarea României în lanțuri regionale de producție.
Presiuni valutare și impact asupra economiei
În 2025, trecerea cursului euro/leu peste 5,00 lei a amplificat presiunile de cost pentru companiile dependente de importuri. Acest moment a influențat comportamentul de consum și aprovizionare, crescând costurile de aprovizionare. Deși un leu mai slab ar putea sprijini exporturile, structura industriei românești, dependentă de inputuri importate, a limitat beneficiile.
Intrarea în 2026 găsește companiile românești într-un context în care riscul valutar devine un factor direct de cost. Stabilitatea cursului euro/leu poate masca presiuni reale, care se acumulează gradual, iar așteptările indică menținerea volatilității, ceea ce va continua să influențeze costurile importurilor denominate în dolari.
Concluzie
Experiența anului 2025 sugerează că stabilitatea cursului de schimb, deși poate atenua volatilitatea pe termen scurt, nu elimină riscurile structurale, iar gestionarea activă a riscului valutar devine esențială pentru companiile din România.
