Impactul războiului din Iran asupra economiei României
Aversiunea la risc pe piețele globale a crescut odată cu izbucnirea războiului din Iran, afectând în mod direct economia românească. Conform analistului Adrian Codirlașu, ratingul redus al României, apropiat de categoria „junk”, face ca investitorii să fie mai predispuși la retragerea capitalului din țară. Primele majorări ale costurilor de împrumut post-izbucnirea conflictului s-au înregistrat în România și Ungaria.
Creșterea dobânzilor la titlurile de stat
Înainte de război, dobânzile la titlurile de stat românești pe 10 ani erau de 6,24%. La 5 martie 2026, acestea au crescut la 6,75%, iar dobânzile pe termen scurt au ajuns la 6,20% pe 6 luni și 6,30% pentru un an. Dobânzile pe 2, 3 sau 7 ani variază între 6,47% și 6,72%. Codirlașu estimează că aversiunea investitorilor și majorarea costurilor de împrumut vor continua, iar o reducere a dobânzilor înainte de încetarea conflictului este puțin probabilă.
Influența asupra inflației
Inflația din România va continua să crească din cauza majorării prețurilor la petrol și gaze, cu o creștere de 40% pentru petrol și 70% pentru gaze. Prețul barilului de petrol a ajuns la 80 de dolari pe piețele internaționale, iar în România, prețul combustibililor este influențat de impozitarea ridicată, fiind semnificativ mai mare comparativ cu cel din SUA.
Presiuni asupra leului și perspective economice
Economiștii de la ING Bank subliniază că amplificarea conflictului din Orientul Mijlociu reduce probabilitatea unei reduceri a ratei dobânzii de politică monetară în luna mai, iar sentimentul de aversiune față de risc a crescut presiunea asupra leului, care a depășit temporar nivelul de 5,1 lei pentru un euro. Cursul oficial din 5 martie 2026 a fost de 5,0941 lei pentru un euro. Creșterea economică a României în 2026 va depinde astfel de durata conflictului din Orientul Mijlociu.
Concluzie
Impactul războiului din Iran asupra României se manifestă prin creșterea dobânzilor, inflație și presiuni asupra leului, ceea ce complică perspectivele economice ale țării în contextul unei recuperări fragile.
