Contextul fiscal în Uniunea Europeană
În 2024, raportul global dintre veniturile fiscale și PIB în Uniunea Europeană a fost de 40,4%, conform unei analize a Erste Bank. Acest raport variază semnificativ între statele membre, Danemarca având cea mai mare pondere, de 45,8%, urmată de Austria, cu aproximativ 44%.
Diferențele între țările din Europa Centrală și de Est
Țările din Europa Centrală și de Est (ECE) înregistrează rate ale impozitelor sub media UE. Slovenia, Croația și Polonia sunt ușor sub această medie, în timp ce România și Bulgaria au rate mult mai scăzute, de aproximativ 27-30%, reflectând o sarcină fiscală mai redusă.
Provocările fiscale ale României
În România, colectarea redusă a impozitelor constituie o problemă semnificativă în gestionarea dificultăților fiscale. De asemenea, diferența de TVA este una dintre cele mai mari din Europa, iar reducerea acestei diferențe până la media UE ar putea genera venituri suplimentare pentru bugetul de stat. Aceasta ar contribui la ameliorarea deficitului structural.
Poziția fiscală a Croației
În cadrul regiunii, Croația se bucură de o poziție fiscală favorabilă în ceea ce privește deficitul bugetar, în condițiile în care multe țări din ECE, inclusiv România, Polonia și Slovacia, depășesc criteriile de la Maastricht privind deficitul de 3% din PIB.
Concluzie
Analiza sugerează că o reducere a TVA-ului și o îmbunătățire a colectării impozitelor ar putea ajuta România să își sporească veniturile bugetare și să îmbunătățească poziția sa economică în UE.
