Introducere în fenomenul muncitorilor din afara UE
Peste 136.000 de muncitori din afara Uniunii Europene lucrează legal în România, majoritatea în domeniile construcțiilor, HoReCa și industrie. Aceștia sunt atrași de salariile mai mari și de procedurile mai accesibile pentru obținerea vizelor comparativ cu Vestul Europei, conform unui raport al Consiliului Economic și Social (CES).
Proveniența și distribuția muncitorilor
Cei mai mulți muncitori non-UE vin din Nepal, cu peste 45.000 de persoane, urmați de cei din Sri Lanka, Turcia, Republica Moldova și India. Aproximativ două treimi dintre aceștia locuiesc în București, Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj. Majoritatea, circa 64% dintre permisele de ședere acordate cetățenilor din afara UE, sunt emise în scop de muncă, ceea ce face ca România să fie una dintre puținele țări din Uniunea Europeană unde majoritatea străinilor vin în principal pentru a munci.
Impactul economic al muncitorilor străini
Analistul economic Adrian Negrescu a subliniat că acești muncitori sunt „o plasă de salvare” pentru economia românească, contribuind semnificativ la acoperirea deficitului de forță de muncă. În construcții, numărul angajaților non-UE a crescut de peste trei ori față de 2019, iar în industria ospitalității, creșterea este și mai accelerată. Muncitorii străini susțin activitatea multor afaceri, iar contribuția lor la bugetul statului se ridică la sute de milioane de euro anual prin taxe și consum.
Provocările și vulnerabilitățile muncitorilor
Deși aportul lor este semnificativ, muncitorii străini se confruntă cu numeroase probleme. Mulți dintre aceștia ajung în România cu datorii, contractate pentru a plăti comisioane agențiilor de recrutare. Această presiune îi determină să accepte condiții de muncă mai puțin favorabile, inclusiv ore suplimentare neplătite. De asemenea, dependența totală de un singur angajator pentru avizul de muncă îi face vulnerabili, riscând pierderea statutului legal în cazul în care relația de muncă se încheie.
Discursul public și integrarea socială
Discursul instigator la ură împotriva migranților a crescut în mediul online, afectând integrarea acestora și încrederea în autorități. Negrescu a avertizat că, fără o strategie clară de integrare, România riscă să se confrunte cu probleme sociale similare celor din Vestul Europei. Aceasta include riscuri de insecuritate publică și posibila formare a ghetourilor în cartierele marilor orașe.
Criza demografică și nevoia de forță de muncă
Criza demografică din România, generată de ieșirea la pensie a celor născuți în anii ’60 și ’70, va amplifica presiunea pe piața muncii. În contextul în care întoarcerea românilor plecați în străinătate este puțin probabilă, importul de muncitori străini devine o soluție necesară pentru următorii 10-15 ani. Raportul CES și mesajele lui Negrescu subliniază necesitatea unei strategii de integrare pe termen lung pentru a transforma migrarea într-o soluție viabilă la criza demografică și de forță de muncă.
Concluzie
România trebuie să dezvolte urgent o strategie coerentă de integrare a muncitorilor străini pentru a preveni abuzurile și tensiunile sociale, asigurându-se că aceștia contribuie pe termen lung la economia și societatea românească.
