Accesibilitatea fondurilor europene pentru fermieri în România
În 2025, doar 30% dintre fermierii români au reușit să acceseze fonduri europene sau naționale, în timp ce 70% nu au obținut niciun tip de sprijin. Cauzele principale ale acestei situații sunt birocrația, cerințele complexe de eligibilitate și lipsa resurselor umane și financiare pentru pregătirea proiectelor. Această problemă este cu atât mai gravă pentru micii producători, care necesită consiliere specializată și formare profesională pentru a gestiona etapele proiectului și cerințele administrative.
Politicile Uniunii Europene și obiectivele agricole
Politicile Uniunii Europene pentru perioada 2023-2027 sunt aliniate cu obiectivele Pactului Verde European și ale Strategiei „De la fermă la furculiță”. Acestea vizează tranziția către o agricultură verde, sustenabilă și digitalizată, punând accent pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și protejarea biodiversității. De asemenea, se urmărește sprijinirea tinerilor fermieri și promovarea economiei circulare și a practicilor agroecologice.
Investiții în agricultură
Analiza datelor din 2025 arată că majoritatea fermierilor români au investit în modernizarea echipamentelor și utilajelor agricole, acest segment fiind menționat de 71,75% dintre respondenți. Modernizarea tehnologică este esențială pentru creșterea productivității și eficienței energetice, fiind sprijinită activ prin Planul Strategic PAC 2023-2027. De asemenea, 43,25% dintre fermieri au investit în administrarea fermei și a afacerii agricole, reflectând o profesionalizare graduală a managementului agricol.
Tendințe în digitalizare
Digitalizarea ocupă locul al treilea în structura investițiilor, cu 25%, indicând o tendință ascendentă în adoptarea tehnologiilor inteligente. Acestea includ soluții de monitorizare prin senzori, sisteme GPS și aplicații mobile pentru gestionarea resurselor. Deși procentul este modest comparativ cu media UE, el semnalează o tranziție către agricultura de precizie.
Tipuri de finanțare preferate de fermieri
Fermierii români preferă în mod deosebit granturile nerambursabile pentru dezvoltarea afacerilor, acestea fiind dorite de 68,50% dintre respondenți. Această formă de finanțare este atractivă datorită lipsei obligației de rambursare. Liniile de credit sunt preferate de 34,25% dintre fermieri, iar 24,75% optează pentru creditele garantate de stat. Aceste tipuri de finanțare sunt esențiale pentru asigurarea capitalului de lucru și extinderea afacerilor.
Structura surselor de finanțare
Majoritatea fermierilor (75,25%) depind de granturi nerambursabile, ceea ce confirmă orientarea sectorului agricol românesc către fonduri europene și programe naționale. Deși liniile de credit au fost menționate de 28,50% dintre respondenți, accesul la creditare este limitat din cauza cerințelor stricte ale băncilor.
Concluzie
Accesul limitat la fonduri și sprijinul insuficient pentru micii fermieri subliniază necesitatea unor politici publice eficiente care să faciliteze investițiile în agricultură și să diversifice sursele de finanțare, asigurând astfel o dezvoltare sustenabilă și competitivă a sectorului agricol românesc.


