forvis mazars a lansat studiul cee strategic resilience in banking outlook 2025 6943f9c0b2aca

Forvis Mazars prezintă analiza „Reziliența strategică în bankingul din CEE: perspective pentru 2025”

Moderator
4 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Analiza rezilienței strategice în bankingul din CEE

Forvis Mazars a lansat studiul „Reziliența strategică în bankingul din CEE: perspective pentru 2025”, care analizează modul în care băncile din Europa Centrală și de Est (ECE) au reușit să îmbine profitabilitatea, capitalizarea solidă și digitalizarea accelerată, devenind actori-cheie în peisajul financiar european. Studiul acoperă șase piețe importante: Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, oferind o imagine de ansamblu bazată pe date, analize de reglementare și tendințe în transformarea digitală.

Cresterea activelor și soliditatea capitalului

Între 2021 și 2024, activele totale ale sectorului bancar din aceste economii au crescut cu 18%, atingând aproape 1,2 miliarde de euro. Marja netă a dobânzii la nivel regional a fost, în medie, de 3,2%, iar ratele de adecvare a capitalului s-au menținut constant peste 20%, depășind pragurile stabilite de Uniunea Europeană. România a înregistrat cea mai ridicată rată de adecvare a capitalului din regiune, de 24,9%, urmată de Croația și Polonia.

Perspectivele sectorului bancar din România

Răzvan Butucaru, partener la Forvis Mazars, a declarat că sectorul bancar din România se află, în 2025, într-o poziție financiară solidă, susținută de o rată de adecvare a capitalului de aproape 25% și un nivel al creditelor neperformante de aproximativ 2,5%. Gradul de penetrare a creditului în gospodării este de 15,2% din PIB, ceea ce subliniază un potențial semnificativ de creștere. De asemenea, depozitele populației au crescut cu 34% în perioada decembrie 2021 – martie 2025, evidențiind un nivel relativ ridicat de lichiditate.

Impactul inflației și măsurile de reglementare

Regiunea ECE a traversat un episod inflaționist semnificativ, cu rate ale inflației între 10,7% și 15,3% în 2022. Băncile centrale au fost nevoite să înăsprească politicile monetare, iar în 2023, măsurile coordonate au dus la o scădere a inflației la o medie de 3,9%. Această dezinflație a redefinit strategiile de politică monetară și a consolidat capacitatea sectorului de a se adapta în condiții de presiune.

Publicitate
Ad Image

Reziliența băncilor din ECE

În ciuda volatilității economice, băncile din ECE au demonstrat o reziliență remarcabilă. Au existat creșteri semnificative ale depozitelor, de 41% în Polonia și 34% în România, iar nivelul creditelor neperformante a scăzut sub 3% în aproape toate piețele. Aceste rezultate sunt atribuite unei supravegheri prudențiale solide și unei culturi de reglementare sofisticate.

Transformarea digitală în sectorul bancar

Raportul subliniază importanța transformării digitale, incluzând adoptarea inteligenței artificiale și a soluțiilor de tip cloud hibrid. Instituțiile investesc în automatizare și inovație bazată pe date pentru a-și îmbunătăți eficiența operațională.

Provocările viitoare și reglementările emergente

Privind spre viitor, Banca Centrală Europeană va introduce în 2026 un test de stres axat pe riscurile geopolitice, cerând băncilor să elaboreze propriile scenarii. Riscurile climatice devin, de asemenea, o componentă importantă a reglementărilor, integrând principiile ESG în gestionarea capitalului și a riscurilor.

Concluzie

Băncile din ECE au evoluat de la un model axat pe stabilitate la unul de inovare strategică, transformând presiunile de reglementare în motoare de creștere. În ciuda incertitudinilor geopolitice, acestea sunt bine poziționate pentru a-și asuma un rol de lider, prin prudență financiară, agilitate strategică și inovație digitală.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *