Fondurile AFIR pentru legume și cartofi, epuizate rapid
Fondurile alocate intervenției DR-16, destinate investițiilor în sectorul legumelor și/sau cartofilor, au fost complet epuizate înainte de termenul-limită, din cauza numărului mare de cereri depuse la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Această măsură a fost mult așteptată de agricultori, însă alocarea a fost considerată insuficientă. Potrivit lui Bogdan Chiripuci, Manager Politici și Programe pentru Agricultură la Clubul Fermierilor Români, suma de aproximativ 50 de milioane de euro pentru cartofi este mult prea mică pentru a rezolva problemele structurale ale acestei culturi.
Cereri depuse și bugetul alocat
Între 19 ianuarie și 2 februarie 2026, pe platforma AFIR, au fost depuse 251 de proiecte, cu o valoare totală de 358,5 milioane de euro, în condițiile în care bugetul total alocat pentru această sesiune a fost de 151,38 milioane de euro. Astfel, solicitările au depășit alocarea cu aproape 240%. Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, a subliniat că acest interes major reflectă nevoia de modernizare a fermelor din România și necesitatea de a continua și de a crește finanțările din partea Comisiei Europene pentru dezvoltarea durabilă a industriei agroalimentare.
Închiderea rapidă a sesiunii de finanțare
Sesiunea DR-16 a fost lansată pe 19 ianuarie 2026, dar pentru componentele „Legume – ferme individuale” și „Cartof” s-a închis pe 24 ianuarie, la doar cinci zile de la deschidere, după ce a fost depășit plafonul maxim de cereri. Componenta „Legume – ferme individuale” a avut o alocare de 70,38 milioane de euro, dar cererile au însumat 209,44 milioane de euro, iar pentru componenta „Cartof”, cu o alocare de 51 de milioane de euro, au fost depuse 94 de proiecte care au solicitat 103,57 milioane de euro. Componenta „Forme asociative – legume” a avut un buget de 30 de milioane de euro, cu 25 de proiecte depuse în valoare totală de 45,48 milioane de euro.
Problemele sectorului cartofului
Chiripuci a evidențiat că sectorul cartofului se confruntă cu probleme structurale care nu pot fi rezolvate cu un buget atât de mic. Cartoful este împărțit în segmente cu nevoi diferite, inclusiv cartoful de consum, cartoful pentru sămânță și cartoful pentru industrializare. El a subliniat că infrastructura esențială, cum ar fi spațiile de depozitare și sistemele de irigație, este insuficientă, ceea ce limitează extinderea culturii în noi regiuni.
Impactul cererilor și nevoile de investiții
Chiripuci a declarat că printre beneficiarii proiectelor se numără și firme din alte domenii, ceea ce riscă să excludă fermierii specializați în cultura cartofului. Proiectele cu punctaje între 95 și 100 de puncte sunt foarte ridicate, dar unele pot rămâne fără finanțare din cauza lipsei bugetului. El a solicitat Ministerului Agriculturii suplimentarea bugetului, menționând că România are un necesar intern mare și importuri consistente de cartofi în fiecare an.
Schimbările în comportamentul de consum
Chiripuci a subliniat că schimbările în comportamentul consumatorilor, care preferă ambalaje mici de cartofi cumpărate din retail, impun necesitatea unor depozite moderne și infrastructuri logistice adaptate. În prezent, România are aproximativ 33.000-35.000 de hectare cultivate cu cartofi, comparativ cu 280.000-300.000 de hectare în anii ’90. Politicile publice adaptate acestei culturi sunt esențiale pentru a acoperi necesarul intern.
Concluzie
Interesul record pentru intervenția DR-16 scoate în evidență o problemă majoră: nevoia de investiții în sectorul legumicol și al cartofului este mult mai mare decât fondurile disponibile, ceea ce poate afecta grav producția internă și echilibrul comercial al României.
