Reducerea fluxului de gaze către Ungaria
Tranzitul de gaze prin România către Ungaria a scăzut brusc, de la 7-7,2 milioane de metri cubi zilnic la 3,8 milioane de metri cubi. Această scădere a avut loc începând de joi, în ciuda menținerii constante a importurilor din România, care se ridică la 13 milioane de metri cubi pe zi.
Detalii despre tranzitul de gaze
Fluxurile de gaze către Ungaria proveneau, în mare parte, din surse rusești, esențiale pentru consumul intern al țării. De asemenea, Ungaria beneficiază de livrări de gaze turcești prin acorduri multianuale, dar principalul său traseu rămâne Turcia-Bulgaria, bifurcându-se către România și Serbia.
Impactul scăderii tranzitului
Reducerea fluxului de gaze către Ungaria ar putea fi legată de presiunile externe asupra acestei țări, care se confruntă cu critici din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite pentru dependența sa de gazele rusești. Deși Ungaria a declarat că nu are alternative viabile, scăderea importului nu se justifică prin umplerea depozitelor, având un grad de umplere de 72%, comparativ cu procentul de 95% al României.
Cauze posibile ale reducerii
Este posibil ca Ungaria să fi redirecționat o parte semnificativă a importurilor prin Serbia, care, fiind în afara UE, ar putea fi mai puțin influențată de presiunile Bruxelles-ului privind gazele de la Gazprom.
Producția internă din România
Producția de gaze din România se menține constantă, în jur de 24 de milioane de metri cubi pe zi. În perspectiva sezonului rece, România se bazează pe această producție, pe extracția din depozite și pe importuri, cu o proporție estimată de 40-40-20% în acoperirea consumului.
Concluzie
Scăderea bruscă a tranzitului de gaze către Ungaria ridică semne de întrebare despre viitorul importurilor de gaze rusești în contextul presiunilor externe și al dependenței energetice a Ungariei, având potențiale implicații asupra securității energetice regionale.
