Importuri Mari de Energie în România
Săptămâna a început cu importuri semnificative de energie în România, în special din Ungaria, pentru a acoperi cererea internă. Din cauza vremii înnorate, aportul din surse regenerabile, precum eolianul și fotovoltaicul, a fost minim. Astfel, România se confruntă din nou cu o penurie energetică, având în vedere că producția locală este insuficientă și consumul a crescut pe fondul răcirii vremii.
Starea Producției Energetice
Conform datelor Transelectrica, în primele ore ale dimineții, România a înregistrat un import net de peste 2.000 de MW, ceea ce reprezintă 30% din consumul local. Importurile sunt acum cea mai importantă sursă pentru acoperirea nevoilor energetice. Pe locul doi în clasamentul producției se află Hidroelectrica, cu o generație de 1.700 MW, deși capacitatea sa instalată este de 6.400 MW. Aceasta își adaptează activitatea la condițiile de piață, prioritizând importurile și conservând apa din lacuri pentru sezonul rece.
Provocările Energetice și Prognozele
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a avertizat cu privire la riscul unui blackout în cazul în care Uniunea Europeană nu va permite amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune, termen stabilit pentru 31 decembrie. Capacitatea maximă de generare a României, inclusiv cărbunele, este de 7.500 MW, din care cărbunele contribuie cu 1.400 MW. Fără cărbune, capacitatea ar scădea la 6.000 MW, insuficientă pentru a face față unui consum intern care poate ajunge la 8.500 MW în condiții de iarnă riguroasă. Aceasta implică un deficit semnificativ și necesitatea unor importuri masive, care ar putea acoperi aproape 50% din necesarul local.
Producția de Energie Astăzi
Astăzi, după importuri și producția de la Hidroelectrica, termocentralele pe gaze și Nuclearelectrica completează sursele de energie. Producția din fotovoltaic și eolian este marginală și se estimează că aceasta va continua să fie slabă în zilele următoare din cauza prognozelor meteorologice nefavorabile.
Concluzie
România se află într-o situație dificilă în ceea ce privește securitatea energetică, cu dependențe crescute de importuri și provocări legate de tranziția energetică, care ar putea avea implicații grave asupra stabilității sistemului energetic național.
