Factoringul în România în 2025
Piața de factoring din România a atins un volum total de 10,5 miliarde de euro în 2025, înregistrând o creștere de 12% față de 2024. Aceasta este împărțită în: 9 miliarde de euro pentru factoring intern (plus 13% față de 2024), 1 miliard de euro pentru factoring de export (plus 8%) și 163,6 milioane de euro pentru factoring de import (plus 3%).
Contextul macroeconomic
Într-un context macroeconomic în care PIB-ul real al României a crescut cu sub 1%, inflația a depășit 9,5%, iar rata de politică monetară a BNR a rămas la 6,5%, creșterea pieței de factoring cu 12% în 2025 reprezintă o performanță semnificativă. Deficitul bugetar s-a menținut în jurul valorii de 8,4% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Aceasta sugerează că sectorul privat românesc a identificat și utilizat instrumente alternative de finanțare în condiții de dobânzi ridicate.
Maturizarea pieței de factoring
Piața de factoring din România este dominată de operațiuni fără regres, care reprezintă 89% din total. Această pondere a crescut cu 12% față de 2024, ceea ce indică o maturizare a cererii și o mai bună înțelegere a beneficiilor externalizării riscurilor de credit. În cadrul factoringului intern fără regres, produsul Factoring Reverse a atins un volum de 3,624 miliarde de euro, în creștere cu 6% față de 2024.
Distribuția pe sectoare
Piața de factoring intern este relativ echilibrată între sectoare, cu FMCG (15%), autovehicule, utilaje și echipamente (13,4%) și silvicultură, prelucrare lemn și construcții (13%). Cele mai dinamice sectoare în 2025 au fost transport și depozitare (+50%), energie (+40%), silvicultură, prelucrare lemn și construcții (+30%), autovehicule (+30%) și metale (+30%). Singurul sector cu scădere a fost electronice, IT și telecomunicații (-20%).
Factoringul de export
În domeniul factoringului de export, sectorul dominant rămâne metale, chimicale, apă, reciclare; însă s-a observat o dinamică sporită în domeniile agricultură, pescuit și produse alimentare, energie și transport și depozitare. Factoringul de export pentru autovehicule a scăzut cu 20%.
Distribuția geografică
Piața de factoring este concentrată în București-Ilfov, care reprezintă 49% din volumul total (peste 5 miliarde de euro). Sud-Muntenia ocupă locul al doilea cu 16% (aproximativ 1,6 miliarde de euro), urmată de Nord-Vest (9%, circa 900 milioane de euro). Sud-Muntenia a înregistrat cea mai mare dinamică pe factoringul intern (+80%), urmată de Centru (+46%) și Nord-Est (+33%), în timp ce regiunea Sud-Est a suferit o scădere de circa 30%. La export, Sud-Vest Oltenia rămâne centrul de greutate, cu 45% din volumul total de export.
Creșterea numărului de relații active
În 2025, numărul de relații active între aderent și debitor a crescut cu 40%, sugerând o adâncire a utilizării produsului ca instrument de management al cash-flow-ului. Ponderea companiilor mici (cifră de afaceri sub 5 milioane de euro) a crescut de la 18% în 2024 la 22% în 2025, în timp ce ponderea companiilor mari (CA peste 50 milioane de euro) a scăzut de la 48% la 45%.
Întârzierile la plată
Întârzierea medie la plată a debitorilor a scăzut la 6,4 zile în 2025, comparativ cu 7 zile în 2024 și 8 zile în S1 2025. Aceasta indică o îmbunătățire a gestionării relațiilor comerciale și a fluxurilor de numerar.
Concluzie
Creșterea pieței de factoring în România în 2025 reflectă nu doar o maturizare a acestui instrument financiar, ci și o adaptare eficientă a companiilor la un mediu economic provocator, oferind soluții alternative de finanțare în fața restricțiilor impuse de creditul bancar tradițional.
