Evoluția PIB-ului României
În perioada iulie-septembrie 2025, PIB-ul României a înregistrat o creștere de 1,6%, însă a avut o scădere de 0,2% comparativ cu trimestrul anterior, indicând o încetinire a economiei. Analiștii consideră că acest avans este fragil și că România se apropie de recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului.
Definiția și importanța PIB-ului
Produsul Intern Brut (PIB) reprezintă suma valorii adăugate create într-un an în economie, incluzând salarii și profituri. Economistul Radu Nechita subliniază că nu orice creștere a PIB-ului este pozitivă; de multe ori, aceasta poate fi rezultatul unor cheltuieli publice ineficiente sau al îndatorării statului, ceea ce face ca avansul să fie iluzoriu.
Provocările financiare ale României
Deficitul bugetar rămâne ridicat, cu cheltuieli care avansează mai rapid decât veniturile. Nechita afirmă că problema principală a României nu este nivelul veniturilor, ci al cheltuielilor, indicând o gestionare ineficientă a fondurilor publice. Creșterea fiscalității în contextul unei economii încetinite pune presiune asupra firmelor și descurajează investițiile.
Riscuri de recesiune
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, recunoaște riscurile economice, dar consideră că, în cazul unei recesiuni, aceasta va fi una ușoară. PIB-ul a crescut cu 1,6% față de aceeași perioadă a anului anterior, ceea ce sugerează că România ar putea încheia 2025 cu o creștere economică ușor pozitivă.
Importanța fondurilor europene
Codirlașu subliniază că fondurile europene, în special cele din PNRR, sunt esențiale pentru relansarea economiei. Atragerile de fonduri ar putea conduce la un record istoric de bani europeni disponibili pentru România, însă implementarea reformelor este crucială.
Puterea de cumpărare și inflația
Românii resimt încetinirea economiei prin scăderea puterii de cumpărare, deoarece salariile nu țin pasul cu inflația. Deși PIB-ul continuă să crească, inflația ridicată afectează veniturile reale ale cetățenilor, ceea ce duce la o scădere a puterii de cumpărare.
Prognoze economice
Instituțiile internaționale, precum FMI și Banca Mondială, au redus estimările de creștere economică pentru România, confirmând o stagnare sau o creștere foarte lentă în perioada următoare. BNR vorbește despre o „cvasi-stagnare” a activității economice, iar lipsa reformelor sugerează noi presiuni fiscale.
Direcția viitoare a economiei
Conform economistului Radu Nechita, direcția economiei depinde de măsurile guvernamentale. O recesiune considerată „bună” ar putea ajuta la curățarea economiei de cheltuieli neproductive, însă fără o gestionare eficientă a fondurilor europene și fără reforme structurale, perspectivele rămân limitate.
În concluzie, România se confruntă cu o situație economică complexă, cu riscuri de recesiune și provocări financiare, iar viitorul economic va depinde de deciziile strategice ale guvernului și de capacitatea de a atrage fonduri europene.
