Evoluția climatică în România 2025
România se confruntă cu o încălzire rapidă, iar efectele schimbărilor climatice devin evidente în toate regiunile țării. De la câmpiile afectate de secetă și orașele supraîncălzite, până la infrastructura energetică tot mai solicitată, țara traversează o nouă realitate climatică. Raportul „Starea Climei România 2025” oferă o imagine detaliată asupra transformărilor climatice și a direcțiilor de adaptare necesare.
Temperaturi în creștere și fenomene climatice extreme
Raportul documentează o creștere a temperaturii medii anuale cu peste 3°C față de perioada 1971–2000, făcând din anii 2023 și 2024 cei mai călduroși din istoria observațiilor meteorologice. România a avut 49 de zile de caniculă în vara anului 2024 și o secetă prelungită pe parcursul a 41 de luni. Deșertificarea afectează peste jumătate din suprafața țării, iar fenomenele extreme, precum furtunile și ploile torențiale, sunt din ce în ce mai frecvente, generând pierderi economice semnificative.
Decarbonizarea sectorului energetic
Un capitol important al raportului analizează progresele în decarbonizarea sectorului energetic, care este responsabil pentru aproximativ 70% din emisiile de gaze cu efect de seră. România a redus emisiile din energie de la 79,9 milioane tone CO₂ echivalent în 2017 la 71,2 milioane tone în 2023, datorită scăderii utilizării combustibililor fosili și creșterii ponderii surselor de energie curate. În prezent, 70% din energia primară provine din cărbune, gaze naturale și țiței, dar mixul energetic se schimbă rapid, cu peste două treimi din electricitatea produsă în 2023 provenind deja din surse regenerabile.
Revoluția prosumatorilor
Capacitatea instalată a prosumatorilor a ajuns la 2.600 MW în doar șase ani, aproape egală cu cea a centralelor eoliene. Cetățenii și întreprinderile mici produc, pentru prima dată, mai multă energie solară decât marile companii, ceea ce marchează o nouă eră energetică descentralizată. Aceasta aduce provocări, precum presiunea pe rețelele de distribuție și necesitatea urgentă de investiții în rețele inteligente și sisteme de stocare. Ținta României pentru 2030 este de 1.200 MW/2.300 MWh capacitate de stocare în baterii, de cinci ori mai mare decât planul inițial.
Centrele de date pentru inteligență artificială
Dezvoltarea centrelor de date pentru inteligență artificială (CDIA) impune un consum mare de electricitate. România planifică construirea a două CDIA de mare putere, totalizând până la 1.500 MW, alimentate în principal din energie nucleară. Această inițiativă subliniază interdependența dintre digitalizare, securitate energetică și tranziția verde.
Stocarea energiei
Stocarea energiei este esențială pentru tranziția către un sistem energetic curat. România a trecut de la 8 MW instalați în 2023 la 234,7 MW putere instalată și aproape 400 MWh capacitate în aprilie 2025, cu perspective de a depăși 1.000 MWh până la finalul anului. Bateriile nu doar că păstrează energia regenerabilă, ci oferă și servicii tehnice critice pentru stabilitatea sistemului energetic.
Concluzie
Raportul „Starea Climei România 2025” constituie o resursă valoroasă, evidențiind riscurile climatice și oportunitățile energetice. Adaptarea la noile condiții climatice și tranziția energetică sunt esențiale pentru viitorul României, având implicații semnificative pentru economie și mediu.
