Creșterea energiei nucleare în Uniunea Europeană
În anul 2024, cele 12 state membre ale Uniunii Europene care dețin reactoare nucleare operaționale au generat împreună 649.524 GWh de energie electrică, înregistrând o creștere de 4,8% față de 2023. Aceasta reprezintă al doilea an consecutiv de creștere a producției de energie nucleară în blocul comunitar, conform datelor Eurostat.
Producția de energie nucleară în UE
Centralele nucleare au contribuit cu 23,3% la producția totală de electricitate în Uniunea Europeană. Franța, ca cel mai mare producător, a generat 380.451 GWh, ceea ce reprezintă 58,6% din totalul UE. Alte țări importante în acest domeniu sunt Spania (54.510 GWh, 8,4% din total), Suedia (50.665 GWh, 7,8%) și Finlanda (32.599 GWh, 5%).
Scăderi ale producției în unele state
Comparativ cu 2023, cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate de Franța (12,5%), Suedia (4,5%) și Slovenia (4,2%). În contrast, unele state au avut scăderi, variind între minus 0,6% în Slovenia și minus 10,3% în Țările de Jos.
România în contextul energiei nucleare
România a produs în 2024 doar 10.912 GWh de energie nucleară, în scădere față de 11.191 GWh în 2023. Acest nivel de producție este inferior celui al Cehiei, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei, făcând ca România să fie pe penultima poziție în UE, înaintea Țărilor de Jos și a Sloveniei.
Dependena de energia nucleară
Franța continuă să fie lider în utilizarea energiei nucleare, această sursă având o pondere de 67,3% în producția totală de electricitate, în timp ce Slovacia depinde de energia nucleară în proporție de 61,6%. În schimb, Țările de Jos au înregistrat doar 2,9% din electricitate provenind din centrale nucleare.
Trenduri pe termen lung
Între 2006 și 2024, România a cunoscut o creștere semnificativă a producției de energie nucleară, cu un salt de 93,8%, în contrast cu tendința generală de scădere observată în multe state membre. Lituania și-a închis instalațiile nucleare în 2009, iar Germania a făcut acest lucru în aprilie 2023. Belgia a avut cea mai mare scădere, cu minus 33%, urmată de Suedia (minus 24,4%) și alte state.
Concluzie
Creșterea energiei nucleare în Uniunea Europeană subliniază importanța acestei surse de energie în contextul tranziției energetice, în timp ce România se confruntă cu provocări în menținerea producției sale, ceea ce ar putea influența strategia energetică pe termen lung.
